-
Academia Română între retorica unității și confortul obedienței politice
Pentru a nu se spune că Ioan Aurel Pop a fost degeaba președintele Academiei Române vreme de opt ani, instituția lansează un Apel către Parlamentul României prin care să i se permită Academiei să deschidă o filială și la Chișinău. În felul acesta, s-ar bifa în zona oamenilor de bine o îndreptare istorică, o unitate […]
-
Justiția lui Erdoğan: manual de eliminare a adversarilor
Erdoğan nu este doar președintele Turciei. Este omul momentului. Iar când momentul vine, știe să-l fructifice. Faptul că și-a aranjat susținerea lui Donald Trump îi oferă timp pentru a construi baza ultimelor sale strategii. Când Trump va pleca de la putere, Turcia lui Erdoğan va deveni realitatea sa mult visată. Într-un an cu Trump la […]
-
Unii combat nostalgia, alții dărâmă garduri
Treptat, unii politicieni nu mai construiesc, așa cum ar fi firesc într-o societate care se respectă ci se ocupă cu distrugeri. Sau construiesc în sens distructiv! Nu cu demolări necesare, dictate de siguranță publică sau de rațiuni urbanistice serioase, ci cu distrugeri simbolice, transformate propagandistic în reforme. În lipsa ideilor, dărâmarea ajunge să țină loc […]
-
Iran – între dreptul forței și forța dreptului
O mare parte a comentariilor occidentale despre Iran cad într-o capcană recurentă: lectura prezentului prin grila Revoluției Islamice din 1979. Această analogie este seducătoare, dar profund înșelătoare. Protestele actuale din Iran nu reprezintă o reluare a acelui moment revoluționar fondator, iar așteptările unei prăbușiri rapide a regimului pornesc de la o înțelegere incompletă a realităților […]
-
Turcia între laicism și conservatorism
A reușit Mustafa Kemal Atatürk să lase moștenire un stat consolidat? Îl mai consideră azi Turcia pe fondatorul ei model sau rădăcinile islamice se consolidează tot mai mult în mentalul turcilor? Mai vor turcii un stat bazat pe principiile kemaliste sau nostalgia trecutului îi îndeamnă către un model oriental? Se poate vorbi despre democrație într-un […]
-
Gheorghi Jukov. Câteva idei:
Istoria omenirii este marcată de figuri care, prin talent, curaj și hotărâre, au schimbat destinul unor războaie. Un astfel de personaj a fost Gheorghi Jukov, mareșal al Uniunii Sovietice și unul dintre cei mai importanți comandanți militari ai secolului XX. Destinul său ilustrează nu doar triumful profesional și gloria obținută pe câmpul de luptă, ci […]
-
Kliment Efremovici Voroșilov. Câteva idei:
Istoria Uniunii Sovietice este presărată cu personaje controversate, a căror carieră a fost adesea modelată de relația cu puterea politică, mai mult decât de merite militare sau administrative. Un astfel de exemplu este Kliment Efremovici Voroșilov, considerat de mulți istorici un „general politic”, ale cărui succese se datorează mai degrabă norocului și apropierii de Stalin […]
-
Viaceslav Mihailovici Molotov. Câteva idei:
Viaceslav Mihailovici Molotov unul dintre cei mai cunoscuți diplomați sovietici, a fost un personaj care a traversat, alături de Stalin, cele mai sumbre și decisive momente ale secolului XX. Personalitate complexă, el a fost deopotrivă un funcționar disciplinat, un instrument al terorii staliniste și un diplomat de prim rang, responsabil de unele dintre cele mai […]
-
Anastas Ivanovici Mikoian. Câteva idei:
Istoria Uniunii Sovietice abundă în personaje care au avut ascensiuni spectaculoase și căderi dramatice, dar puțini au reușit să traverseze, cu succes și longevitate politică, aproape toate epocile regimului comunist. Un astfel de caz este Anastas Ivanovici Mikoian, un armean sever și abil, cunoscut în Occident drept „comisul voiajor numărul unu al URSS”. Cariera sa […]
-
Radion I. Malinovski. Câteva idei:
Radion I. Malinovski a avut un rol important în istoria militară a Uniunii Sovietice. Avea abilitatea de a câștiga respectul atât al soldaților, cât și al comisarilor. Acest lucru reiese din memoriile lui Hrușciov, care descria admirația sinceră a lui Malinovski față de el. Viața sa a fost marcată de o ascensiune remarcabilă dintr-un tânăr […]
