İlber Ortaylı s-a născut la 21 mai 1947, în orașul Bregenz. Familia sa, de origine tătară crimeeană, se refugiase în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Copilăria și formarea timpurie și le-a petrecut însă în Turcia, unde familia s-a stabilit la scurt timp după nașterea sa. Devenit unul dintre cei mai cunoscuți istorici ai Turciei contemporane și specialist în istoria Imperiului Otoman, Ortaylı a avut o carieră academică de peste patru decenii.
İlber Ortaylı a fost un autor prolific. De-a lungul carierei sale academice și publicistice, el a publicat peste 50 de cărți, majoritatea dedicate istoriei Imperiului Otoman, istoriei Turciei moderne și relațiilor dintre lumea otomană și Europa. Prima sa lucrare importantă a apărut în 1974, fiind studiul „Tanzimat’tan Sonra Mahalli İdareler”, consacrat administrației locale otomane după reformele Tanzimatului.
De-a lungul timpului, Ortaylı a publicat atât studii academice, cât și cărți de popularizare a istoriei. Printre cele mai cunoscute se numără „Osmanlı’yı Yeniden Keşfetmek”, „Türkiye’nin Yakın Tarihi”, „Türklerin Tarihi”, „Gazi Mustafa Kemal Atatürk” sau „Bir Ömür Nasıl Yaşanır?” L-am ascultat cu atenție în ultimii ani, fiind o prezență activă în cadrul emisiunilor tv din Turcia. Cu privire la relațiile Turciei cu Iran mi-a atras atenția declarațiile sale:
„Influența Iranului asupra turcilor este comparabilă cu influența Greciei antice asupra întregii Europe.”
„O parte foarte mare din populația Iranului vorbește turcă, orașe precum Tabriz au o identitate culturală turcă puternică.”
Nu mă așteptam să vină așa de repede vestea decesului său, la vârsta de 78 de ani. A lăsat în urmă o operă vastă și o prezență intelectuală marcantă în spațiul public turc.
Studiile sale despre administrația și modernizarea Imperiului Otoman au contribuit la o înțelegere mai nuanțată a relațiilor dintre centrul imperial și provinciile balcanice. Imperiul Otoman nu poate fi înțeles fără istoria Balcanilor, iar Ortaylı a fost unul dintre istoricii care au insistat asupra acestei interdependențe. Analizele sale privind reformele administrative din secolul al XIX-lea sau influențele europene asupra statului otoman au deschis perspective utile și pentru studiul societăților din spațiul românesc aflate sub influența politică sau culturală a imperiului.
Într-o perioadă în care interpretările istorice sunt adesea dominate de perspective naționale, Ortaylı a pledat constant pentru o abordare comparativă și regională a trecutului. În acest sens, el a aparținut unei tradiții intelectuale care vede istoria Imperiului Otoman ca pe o istorie comună a mai multor spații culturale – anatolian, balcanic și mediteranean.
Pentru istoricul român, opera lui Ortaylı rămâne relevantă tocmai prin această deschidere către o istorie conectată a regiunii. Ea amintește că multe dintre procesele istorice care au modelat lumea balcanică, modernizarea statului, circulația ideilor politice sau transformările administrative bazate pe o dimensiune imperială care depășește granițele istoriografiilor naționale.