-
Noul președinte iranian
Mesud Pezeşkiyan: „Vorbesc turcă cu copiii mei acasă, în loc de persană. Mama și tatăl meu sunt amândoi turci. Sunt mândru de caracterul meu turcesc”. Se spune că originile sale sunt turco-azere. Cum în Iran sunt mai mulți azeri decât în Azerbaidjan nu este surprinzător că a ajuns preșdinte. A fost vicepreședinte, înainte ministrul Sănătății […]
-
Istorie și istorii
-
100 de ani de la ultimul Califat
În fotografia alăturată sunt cei care au hotărât desființarea Califatului. Această instituție nu mai putea să funcționeze într-o Republică formată pe principii europene. Așa că, într-o ședință din februarie, la Izmir, alături de camarazii săi, Mustafa Kemal hotărăște suspendarea sa. Cei care visează la reinstaurare pot doar să supună Parlamentului turc să acționeze în acest […]
-
Forța Dreptului sau Dreptul forței?
În termeni diplomatici contează foarte mult cum am ajuns în această situație. După doi ani de război în Ucraina regăsim o situație în care Rusia și-a alipit teritorii iar Ucraina este dependentă până la disperare de finanțele și sprijinul occidentalilor. Ce am învățat din istorie? Dar din cele două conflagrații mondiale ale secolului XX? Ce […]
-
Recep Tayyip Erdoğan. 70 de ani
De ziua sa, într-un discurs din cadrul Administrației Prezidențiale, RTE a anunțat încheiat secolul Turciei și deschiderea unui nou secol pentru turci. Motivația sa este că lumea s-a schimbat și evident și Turcia se schimbă. Pentru RTE a-și face campanie de la pupitrul Administrației Prezidențiale este ceva normal atât timp cât este și președintele țării […]
-
Când geografia se confruntă cu istoria
-
Diyarbakır. Kurzii și problemele lor cu turcii
Cine sunt kurzii? Ce vor ei? Cum gândesc viața politică? Care este aportul lor în societatea turcă și de ce, din când în când apar explozii și atentate care se soldează cu pierderi de vieți omenești. Cei mai mulți kurzi sunt la Istanbul dar pentru a-i înțelege și a-i asculta am venit în zona lor. […]
-
România-Turcia. Relații diplomatice vol.2 1938-1944
-
Tăcutul fericit
Am ajuns într-o situație mai mult decât penibilă. Majoritatea demnitarilor știu că FDGR a primit patrimoniul Grupului Etnic German, organizație nazistă printr-o decizie a unei instanțe din Sibiu, din 2007. Toți știm că patrimoniul GEG a intrat conform legilor în vigoare, atât interne cât și externe în proprietatea statului român. Mai mult, toți știm că […]
-
Dacă instanța a stabilit că cei care au scris despre FDGR și Grupul Etnic German au avut dreptate, de ce statul român nu aplică legea pentru a recupera patrimoniul luat în mod abuziv de la stat?
Scriam în 2018 despre procesul intentat istoricului Ioan Scurtu de către Forumul Democrat German care s-a simțit lezat de faptul că un istoric (cel mai fin cunoscător al secolului XX) a scris un articol prin care arăta că președintele Forumului Democrat al Germanilor din România de atunci, Klaus Iohannis a dat în judecată primăria pe […]
