Cum le este mai bine partidelor sau cum este mai bine pentru români?


Statul român a permis femeilor să voteze în 1938 iar dreptul universal l-a înlocuit pe cel cenzitar după înfăptuirea Românei Mari. Până atunci nu exista dreptul la vot pentru toți iar ideile despre democrație, libertate, universalitate s-au copt prin suferința românilor. În cei 22 ani ai perioadei interbelice s-au succedat la conducerea României nu mai puțin de 33 de guverne, ceea ce înseamnă o medie de opt luni.

Dacă mai calculăm că am avut și două guverne care și-au dus mandatul la capăt, observăm cât de fărâmițată era viața politică. Au existat opt guverne cu o durată de 1-2 luni: Coandă, Văitoianu, Take Ionescu, Vaida (1932), Tătărescu (1937), Goga, Miron Cristea (1938), Tătărescu (1940), și șase guverne de câteva zile sau săptămâni: B Stirbey, Gh. Gh. Mironescu (1930), Duca, dr. Angelescu, Argeșanu, Argetoianu. După război, alegerile din 1946 au fost furate de către comuniști iar apoi sistemul cu partid unic realiza alegeri pe care le și câștiga. După 1990 alegerile s-au desfășurat natural. Până azi, când ingenioșii Nicu și Marcel coordonați de K. Iohannis s-au gândit că ei pot schimba sistemul. Și chiar pot!

În zilele noastre ar trebui să conștientizăm că acest drept s-a consolidat prin luptă, sacrificiu și multă suferință. Doar că în zilele noastre istoria și educația civică există dar lipsește cu desăvârșire. Astfel, românii vor fi parte din ecuația dată spre rezolvare.

Amestecarea alegerilor este o decizie care demonstrează lipsa de respect față de electorat a celor care ne reprezintă și au scopul de a minimaliza importanța acestora. În fond, aceste alegeri sunt despre ceea ce vor SUA, despre ce vor partidele de la Putere sau despre ceea ce speră românii? Vor fi despre viitorul social, educațional, economic și cultural al românilor sau vor fi despre importanța „securității la Marea Neagră” după cum punctează mai toți ”specialiștii” și despre consolidarea flancului estic al NATO? O să auzim cât de important este rolul României în flancul estic și cât de bine este să votăm PSD și PNL pentru stabilitatea regională.

În fond, care sunt deciziile atât de inspirate ale guvernului Nicu și Marcel cum își spun chiar ei? Vor rămâne în istorie prin faptul că și-au împărțit funcția, primul demisionând doar ca să-i facă loc celuilalt. Unul a obținut printr-o decizie a instanței secretizarea tezei de doctorat iar celălalt a fost exmatriculat de la doctorat.  Alegerile de anul acesta seamănă cu o lansare de carte la un târg. Nu mergi pentru a auzi lansarea uneia ci te plimbi pe culoare iar în urechi îți sună zeci de lansări în același timp. Așa și noi, vom auzi frânturi despre idei privind evident Schengen și OECD și orice dă bine asezonate cu promisiuni privind căldura, poduri, șosele, etc.

Cea mai mare ironie din declarația lui Nicolae Ciucă este că vorbește despre valorile liberale și despre deviza Prin noi înșine motivând alianța cu PSD.  Atât poate! Pentru politicieni această coaliție s-a născut natural. Există funcțiile, vin alegerile și în acest fel se creează contextul pentru a livra alegeri dar cu atenția sporită pentru a rămâne la guvernare. Teatrul politic românesc se bazează pe uitare iar politicienii care au făcut carieră din lupta împotriva PSD (sau ură) azi stau braț la braț  cu PSD. De ce i-am vota?

PSD salvează PNL:

În această Coaliție unde lista pentru U.E. este comună chiar dacă partidele PNL și PSD fac parte din familii diferite în P.E., socialiștii în frunte cu Marcel Ciolacu vor să-i salveze pe liberali. O fac de dragul lui K. Iohannis, de dragul lui Ciucă sau de naivi că la următorul hop politic, aceștia-i vor fi recunoscători? Chemarea românilor la vot în aceeași zi să voteze pentru P.E. și pentru locale va produce o anumită iritare în rândul electoratului cât și a-l primarilor și președinților CJ. S-a urmărit de asemenea să nu se atace ”aliații” între ei.

Cum să se lupte primarii între ei dacă șefii lor și-au croit lista comună pentru U.E?  O altă strategie este organizarea alegerilor vara. În ultima perioadă, românii au protestat, și-au demonstrat implicația civică mai mult iarna decât vara. Ori, a pune alegerile pe 9 iunie în preajma vacanței de vară este o abilitate a politicienilor deoarece mare parte din electorat va fi cu gândul la vacanță, la plimbări sau la celebrii mititei. Tot un avantaj pentru politicienii de la putere este și stabilirea calendarului electoral pentru funcția de președinte. Să faci campanie în august  când majoritatea românilor este în concedii pare o idee pregătită pentru un candidat la președinție liniștit, care nu prea vrea să fie deranjat cu situații imprevizibile. A avea acest ecart între locale/europene și președinție nu este tocmai un exercițiu corect pentru societatea pe care ei ”se văd nevoiți să o reprezinte”,

Doi politicieni vitregiți de viziune dar conectați în fruntea principalelor partide din România în timpul mandatului altui șters om politic, K. Iohannis, s-au gândit să ne facă un bine și să nu ne chinuie cu repetate drumuri spre secția de vot. Așa că s-au gândit doar la ei și la menținerea privilegiilor iar varianta prezentată pare folositoare doar prin prisma intereselor lor. Evident că nu s-au gândit singuri ci au luat lumină de la președinte.  Va urma din această seară un dezvoltat act mediatic prin care structurile și jurnaliștii de bine vor explica, fiecare așa cum poate de ce este bine să se întâmple așa iar structurile, așa cum l-au scos pe K. Iohannis la ultimele alegeri președinte (amintiți-vă de jurnaliștii aceia adunați cu întrebări pregătite) să ofere cadrul ca această Coaliție să se instaleze pentru încă patru și cinci ani la Putere.

Ingredientele sunt Ucraina, NATO, război iar această Coaliție este serioasă, nu este extremistă, etc. Ca atare, vremelnicii conducători cum se autointitulează, se sacrifică de dragul românilor. Din respect pentru români, din dorința de a face bine etc, etc.

Cum majorității românilor nu le este foarte clar ce face un europarlamentar, care este rolul său, de ce președintele României nu uzează de dreptul de veto, de ce nu suntem în spațiul Schengen PSD-PNL va miza pe intrarea in Schengen și faptul că ”România este o voce respectată în U.E.”

Ca atare, scenariul în mare parte a fost stabilit. Va apărea imprevizibilul? Va fi cineva care le va strica planurile?

Curtea Constituțională a blocat comasarea în 2012. Dar știința dreptului este surprinzătoare și ca atare, dacă se va ajunge la ea, Curtea sigur nu-i va deranja.