Foarte mulți istorici, poeți sau oameni de cultură s-au referit la Balcani de-a lungul timpului. Ce sunt și cum pot fi descriși Balcanii? Ce este cu acest spațiu care pare un punct fierbinte, în special pentru liniștea Europei? De ce nu se pot găsi soluții optime pentru a duce la ameliorarea tensiunilor și la conviețuire pașnică? De ce se vorbește de Serbia Mare, de Albania Mare, de Bulgaria Mare sau mai nou de Kosovo?
Azi, orice turist care merge în Balcani, constată că statul turc nu a stat degeaba. Agenția TIKA (Agenția Turcă de Cooperare Internațională și Dezvoltare) a fost înființată de către Turgut Özal. Are ca scop promovarea patrimoniului cultural turc. Aceasta a fost înființată în 1992 în componența Ministerului Turc de Externe. Apoi a intrat sub coordonarea cabinetului primului ministru. Este o agenție politică, însărcinată cu ”exportul” și întărirea prezenței și influenței Turciei în țările care făceau obiectul interesului Ankarei, în special în cele cu populație musulmană sau cu minorități musulmane. Aceasta a fost generos finanțată și foarte activă. Oficial, misiunea TIKA este definită ca: ”asigurând cooperarea economică, comercială, tehnică, socială, culturală și educațională, țărilor în curs de dezvoltare, prin proiecte menite să sprijine dezvoltarea acestora”. Deschiderea unui birou TIKA într-o țară, clar că țara respectivă intra pe orbita proiectului neo-otoman. Și în România există TIKA. Acum mulți ani mi s-a propus să devin colaboratorul lor.
Azi, statul turc l-a ales pe Victor Ponta ca persoană de influență în spațiul românesc. Cum subiectul nu este acesta, voi dezvolta cu altă ocazie, subiectul.
Atât la Ohrid cât și la Prizren am vizitat cunoscutele Teke ( un fel de mănăstire islamică). Și azi, la Ohrid, vizitatorii află de vizita președintelui turc Turgut Özal în acest loc religios. Destinul acestui președinte este interesant, a fost dacă vreți cureaua de transmisie între ceea ce face azi președintele turc cu orientarea Turciei spre est. S-a tras în el, a fost nimerit în degetul mare de la mână iar după câteva minute și-a reluat discursul https://www.youtube.com/watch?v=dH0Lu_Jjdss, După ani, familia sa a cerut dreptul de a-l deshuma iar doctorii au concluzionat că a fost otrăvit.
Azi, Balcanii fac obiectul multor state care vor să-și arate influența în acest mic spațiu. Găsim moschei înființate de Iran, Arabia Saudită, Qatar și desigur Turcia. Aceste state se bazează pe legătura religioasă pe care o au cu musulmanii din Balcani.
Ce-i lipsește acestui spațiu multietnic pentru a trece peste tarele istoriei și a lăsa istoricilor spre dezbatere evenimentele trecute? Oare proiectul U.E. nu ar fi tocmai ceea ce lipsește? Există proiecte serioase care să contribuie la eliminarea tensiunilor dintre sârbi și albanezi? Grecii cu macedonenii sau sârbii cu croații si bosniacii?
În situația de azi, când aceste elite care conduc lumea au intrat cu ea în gard, atât economic cât și mai ales politic (vezi Yemen, Libia, Siria, Ucraina, Nigeria, Irak, Palestina, Afganistan, R.D.Congo, Mali, Sudanul de Sud, Pakistan, etc), U.E. cu prea multe viteze, influența prea ridicată a SUA în Europa, etc. cine să se mai oprească dintre lideri și să se gândească la aceste lucruri?
Cum statele puternice conturează direcții, călătorind prin Balcani ai impresia că implozia Iugoslaviei a fost făcută tocmai pentru a depărata ecartul dintre statele foste sub acoperișul unui singur stat. Generații peste generații vor putea probabil să se aplece asupra evenimentelor neplăcute cu acribia dată de spațiul istoric. Generațiile de azi nu pot uita! Sârbul din Bosnia nu agreează faptul că nu trăiește în Serbia ci într-un stat înființat prin acordul de la Dayton. Sârbul din Kosovo nu poate înțelege de ce mulți compatrioți de-ai săi au fost nevoiți să se mute din ”inima Serbiei” din motive de securitate iar albanezii au reușit să fie majoritari. Sârbul de azi se întreabă de ce după primul război mondial conducătorii săi au acceptat înființarea Iugoslaviei în componența căreia au intrat și croații și slovenii? De ce sârbii au acceptat o Iugoslaviei pe care nu au condus-o în permanență iar când Slobodan Miloșevici a devenit președinte, au luptat pentru a-i ține pe toți în Republica Federală Iugoslavia.
Cum ar fi fost azi o Serbia fără bombardamentele NATO? Cum s-ar fi conturat Balcanii dacă sârbii nu țineau la o unitate care nu i-a reprezentat în totalitate. Ce am învățat noi ca vecini din luptele dure din proximitatea noastră? Ce concluzii se pot trage din dispariția Iugoslaviei? Ce face statul român pentru comunitatea românească din Balcani?
Pe lângă o istorie care te îndeamnă la cugetare, Balcanii sunt una dintre cele mai frumoase zone din lume.
Mănăstirea Sfântul Naum se bucură de un loc cu adevărat privilegiat. Cuvintele nu pot descrie în totalitate locul ales de acest sfânt pentru a construi această biserică. Este unul dintre locurile preferate de turiștii care vin în zona lacului Ohrid. Biserica a fost construită în 905. În secolul XVI grecii înființează o școală și devine mănăstire. Aceasta are o istorie interesantă. O mică perioadă a funcționat în Albania care este foarte aproape, din 1912 până în 1925 când regele Zog a cedat-o Iugoslaviei.
Crn Drim sau Drinul Negru este un râu care se varsă în lacul Ohrid. Are o lungime de aproape 150 km și traversează Macedonia de Nord și Albania. Apa este foarte curată iar peisajul din zona mănăstirii este magnific. Pe fundul râului se văd izvoare care vin să completeze apa cristalină. Între Ohrid și Skopjie sunt multe sate albaneze, case construite dar nepopulate. Așa se poate constata că oamenii în lipsa veniturilor aleg să meargă spre state din U.E. pentru a-și asigura un venit. Am văzut chiar un cimitir albanez înființat după conflictele dintre macedoneni și albanezi. Steagul Albaniei flutură în zonă. Pe autostrada nu foarte lungă din Macedonia de Nord sunt patru ghișee la care trebuie plătită o taxă modică. Sistemul acesta de a te opri să plătești atât de des, cred că este unic.
Depopularea zonei în care cred că intră și România ne va duce către un aflux de imigranți care și ei la rândul lor sunt în căutarea unui nivel de trai mai bun.
Mă întreb de multe ori de ce Balcanii nu sunt un spațiu interesant pentru români. Turismul cultural balcanic discutat în cadrul Înțelegerii Balcanice s-a dorit o apropiere culturală între statele balcanice. Pare că declanșarea celui de-al doilea război mondial dus proiectul în derizoriu.
Aproprierea noastră culturală are mult mai mult în comun cu acest spațiu. Cam toți care ne-am apropiat de acest spațiu, îi cunoaștem istoria. Interesant este de a găsi și propune soluții pentru o dezvoltare armonioasă.
Spre deosebire de Turcia și Austria, România nu are curse spre toate statele din Balcani. Dacă vrei să mergi în Macedonia de exemplu, ești nevoit să zbori cu escală.