Are Klaus Iohannis discernământ?


Problemele lor nu se intersectează cu ale noastre. Noi, cetățenii suntem o masă de manevră prin care Ei își legitimează deciziile. Când apare câte o nenorocire, specialiștii lor în comunicare coordonează împreună cu patronii trusturilor mass-media direcția pe care să o acopere pentru a se legitima încă o dată.

74236358_2508614245892478_2020528241546100736_n

”Vinovații” promiși apar rareori ”unii” care sunt în cele mai fericite cazuri, și ei victime contextuale. Momentul de temperare a situației a constat și la tragedia de la Piatra Neamț în anunțul găsirii cu celeritate a vinovaților. Chiar dacă nu s-au făcut investiții din secolul trecut în spitale.

Chiar dacă toți am anticipat ce ne vor spune și cum ne vor spune, politicienii sunt preocupați ca și din această tragedie să strângă sau măcar să nu piardă capital electoral. Despre români, despre România, despre sănătate, educație, cultură? Ne-am anulat evenimente, am uitat să sărbătorim sau să comemorăm. Unde suntem conduși de către acești triști care se încăpățânează să ne împrumute?

Nu sunt naivi cei care au vreo speranță în ceea ce-i privește? Au realizat ei ceva în plan profesional încât am putea avea așteptări să realizeze și din funcțiile în care au fost puși? A venit președintele sau premierul să spună că nu este normal ca un jurist să conducă un spital? Să facă o lege prin care un director de spital să nu poată locui în alt județ?

Ce fac guvernanții? Merg în această direcție total ruptă de realitate, caută să arunce vina spre PSD care de peste un an este partidul toxic care trebuie să dispară. Poate sunt suficienți naivi prin această țară care să considere că dacă PSD-ul dispare poate România Răsare. Este suficient să fii mediocru, să fii rupt de realitate, să ai butoane ca România să ”progreseze”. Nu mai găsim preocupări reale în aceste vremuri, există două Românii, două categorii de oameni, rupți unii de alții. În mediul unora totul funcționează optim iar în celălalt nimic nu merge. Unii cu speranțele, alții cu afacerile. De vină, evident sunt cei care nu ascultă, care votează cu PSD sau stânga, de vină sunt cei care au îndoieli iar rețeta câștigătoare este a celor care au certitudini.

Practic, de când a venit PNL tradițiile și obiceiurile românilor par vinovate. Parcă românilor le este teamă să decidă pentru ei, pentru nevoile și dorințele lor. Problema președintelui care nu simte românește și a acestui guvern nu este aceea de a dezvolta România (așa cum își popularizează campania pentru alegerile din 6 decembrie) ci aceea de a asculta ordine, de a conduce pe baza orgoliului tâmp al acestui președinte mediocru, de a distruge esența și spiritul acestui neam.

Acest incendiu din Piatra Neamț a mai demonstrat încă o dată că spitalele sunt într-o situație slabă din punct de vedere al infrastructurii, că investițiile în ceea ce privește tehnologia aparatelor nu este la îndemâna fiecărui spital din țara aceasta. Chiar dacă toți decontăm asigurările de sănătate, constatăm de această dată că suntem conduși de politicieni amatori. De data aceasta vorbim despre Sănătate. Mâine despre Educație și tot așa. În fond, avem dreptul la sănătate?

Și nu toți (generalizarea este o formă de extremism) suntem vinovați. În cazul de față nu toți suntem politicieni, medici, membri în comisii de sănătate, oficiali ai ministerului sănătății, administratori de spitale, etc. Poate dascălii sunt vinovați că accidente precum Tătaru sau Klaus Iohannis au absolvit iar ceilalți i-au votat. Probabil asta a vrut să spună Tătaru.

Declarația sa scurtă (nu cred că ar fi în stare să vorbească coerent mai mult de cinci minute) si abstractă nu-i rezolvă probleme lui Klaus Iohannis. Un om care a mințit (la cum gândește este evident că nu se înghesuiau elevii ) că a făcut meditații, că a adunat bani de șase case nu poate reprezenta un pilon de stabilitate și maturitate care să înțeleagă măcar problemele care-i sunt transmise. Klaus Iohannis nu are o agendă reală.

El, chiar si acum, cu acest incendiu nenorocit nu și-a întrerupt week-endul pentru a se alătura celor care se străduiesc să ne ofere imaginea unora care se preocupă să rezolve ceva și să ia măsuri. Și pentru că ei cel mai bine se pricep să condamne, au început cu deschiderea unui dosar penal.

Cum spuneam, Klaus Iohannis a avut timp să meargă la Sibiu. La Sibiu a avut timp să meargă la slujbă unde ne-a spus că s-a rugat și l-a invocat pe Dumnezeu să ne salveze de alte asemenea incendii. Pe această logică putem sta liniștiți, fără investiții, fără medicină, fără infrastructură nouă. Cea de pe vremea lui Ceaușescu este suficienta.

Ce declară președintele țării întregi după ce iese de la slujbă:

„Este o imensă tragedie ce s-a întâmplat la Spitalul din Neamț. Tocmai vin din biserică, unde cu toții ne-am rugat pentru victimele incendiului. Ce pot să spun? Condoleanțe familiilor îndurerate, iar celor care au supraviețuit însănătoșire grabnică! Este foarte important acum să se afle foarte rapid cum a fost posibil un astfel de incendiu, pentru a evita în viitor situații similare și, evident, acest accident groaznic ne arată încă o dată, dacă a fost nevoie, de ce este absolut necesară o reformă profundă a sistemului de sănătate publică din România”.

Deci, ne spune că  a fost o imensă tragedie, ca și cum noi proștii nu ne-am prins încă. Ne transmite că s-a rugat de parcă are legătură directă cu Dumnezeu, nu ca noi muritorii, se întreabă ce ne poate spune, transmite condoleanțe și celor care au supraviețuit însănătoșire și ne transmite că acum, rapid trebuie (!!!) să se afle cum a fost posibil acest incendiu ca să vezi doamne (logică) să nu mai apară alte incendii! Și că este necesară o reformă profundă!

Cum întrebări reale nu primește acest ins gol de conținut, ne putem întreba ce a făcut în cei șase ani de când este la Cotroceni. Sau România lucrului bine făcut trebuie să se producă în vreun secol sau mai mult?

Dubla măsură a fost evocată în politică pentru prima dată de Ionel Brătianu. ”Urmașul” său, acest spirit al valorilor liberale Klaus Iohannis va rămâne în istorie ca omul cu dublă măsură! Când nu are guvernul său și apare o tragedie îi cere demisia, când este guvernul său dă vina pe opoziție. Siguranța liberalilor în ceea ce privește câștigarea alegerile din 6 decembrie îmi demonstrează că prăpastia dintre cerere și realitate este foarte departe de realitate.

De partea cealaltă, PSD s-a pus în slujba PNL. Liniștea și preocuparea de a nu deranja cumva puterea ne demonstrează că cei din PSD nu știu să-și câștige puterea ci sunt obișnuiți să li se dea. Marcel Ciolacu, revoluționarul din Buzău, care are carnet de revoluționar (o altă ilegalitate) pus șef peste PSD, la cum conduce partidul ne demonstrează că nici cu acte de revoluționar nu este în stare să coaguleze vreun curent ideologic prin care să iasă din anonimitate.

Recent, Marcel Ciolacu a declarat: Nu am învățat nimic de la precedentele tragedii  referindu-se la România. Dar, oare, Marcel Ciolacu ce a învățat? Ce a făcut în acest sens? În acest domeniu?

Este suficient să fii revoluționar? La Buzău!

Vinovații, fără vină….

Cer să se facă……lumină!

P.S. Constat că entuziasmul privind alegerea Maiei Sandu este în desfășurare. Iar se bucură românii fără a aștepta faptele. Se pare că mitul femeii zen prinde!