"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2020 / 15 septembrie

Când se obișnuiește și K. Iohannis cu lucrurile mai puțin plăcute?


Eu sunt convins că se vor obișnui foarte repede. Copiii se obișnuiesc repede, chiar și cu lucrurile mai puțin plăcute.

Această frază nu-i aparține unui cioban, nici măcar unui iubitor de copii ci unui președinte de stat din Uniunea Europeană. Nu există scuze pentru această formulare iar dacă politicienii noștri nu ar fi puși și ar avea demnitate ar fi luat imediat atitudine.

iohannis-bb-studio

La fel și mass-media care funcționează în așa fel încât să nu-l deranjeze pe acest neavenit cocoțat în funcția de președinte. Un om limitat în multe privințe, cel puțin din ceea ce vedem. Nu a reușit să facă un minim lucru din această funcție pe care încă o ocupă. Știe doar să strice sau să fie contra!

Comunicarea sa este atât de limitată încât Viorica Dăncilă este cu mult peste. Doar că președintele este umflat de presă. Pe lângă faptul că nu are copii, deci nu știe cum sunt, cum cresc, cum se comportă, ce nevoi au, ce necesități au și de ceea ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios, vine și ne spune că aceștia se obișnuiesc repede chiar și cu lucrurile mai puțin plăcute! Pe ce raționament?

Drepturile omului (nu mai zic de copii) protejează tocmai libertatea acestora. Ideea nu este aceea să se obișnuiască copiii, să le impunem, să-i forțăm, să le băgăm pe gât mai ales când vorbim despre educație. Evident, președintele nu știe că educație nu se face cu forța, prin forță sau prin constrângeri. Dacă ar fi știu, poate ar fi ajuns și el un om cu viziune, cu raționament.  În plus, ar fi avut mai multe cuvinte românești în vocabular!

Altfel, la începutul acestui an școlar avem în funcțiile importante oameni care s-au folosit de școală doar pentru a avea câteva diplome. Și oameni atât de naivi încât l-au votat și a doua oară pe Iohannis și grupul său crezând că el lucrează la proiectul România educată!

Și în ultima vreme, președintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop sau istoricul Ioan Scurtu explică atât de simplu și pe înțelesul tuturor ce înseamnă educația, cum ar trebui să se facă, ce rol au materiile identitare precum istoria, latina, geografia, limba română.

Și la ce bun pentru factorii de decizie?

Pentru ei, educația este un simplu domeniu în care doar părinții votează. Și în consecință vânează votul. Indivizi precum Monica Anisie, Raluca Turcan sau Klaus Iohannis nu s-au calificat pentru a avea experiența și expertiza necesară de a gândi un sistem optim cu privire la educație. Mai mult, consilierii lor, echipa lor este una la fel de străină de domeniul educației încât așteptările celor care speră sunt utopice. Întrebarea logică ar fi să fim atenți la grupurile care l-au susținut pe Klaus Iohannis și cu ce scop.

Zilele trecute, anonima Monica Anisie, cea care murdărește limba română cu fiecare prilej, ajunsă ministrul educației, în țara în care deja orice este posibil, declara:

„Nu mai înțeleg nimic din tot ce se întâmplă în jurul meu! Orice intenție bună este interpretată de toți cei fără de greșeală! Oameni de bine, nu am ce zice! Toată lumea critică, nimeni nu vine cu soluții! Aștept soluții, dacă au!

Dacă acest demnitar al statului român a declarat abia acum că nu mai înțelege nimic din ceea ce se întâmplă în jurul său, noi am înțeles acest lucru de când a avut tupeul să fie ministrul educației. Am scris și am demonstrat că nu înțelege nimic în ceea ce privește educația! În fond, intențiile nu contează! Este plină lumea de intenții bune! Este plină lumea de idei, gânduri, vise, planuri. Asta în cazul în care și ea ar avea.

Ar trebui să știe această doamnă trecută de prima tinerețe că doar ceea ce poți realiza contează, ceea ce lași în urmă sau ceea ce produci în acest domeniu al educației. În loc de a conștientiza că nu are tangență cu domeniul și se poate retrage, continuă să-l complice atât de mult încât să-l facă tot mai nesemnificativ.

Sigur, Monica Anisie nu știe că ea a ajuns ministrul educației tocmai pentru că ar trebui să aibă soluții! Nu să aștepte soluții! Rolul unui ministru al educației nu este să aștepte soluții! Rolul său este să aibă soluții și să le implementeze.

Oare, când a înțeles ministrul educației măcar lucrurile elementare din fișa postului?

Pentru că timpul nu contează pentru echipa lui Monica Anisie, aceasta o să și predea anul acesta, ba mai mult o să fie și dirigintă:

„Vom avea timpul necesar, totul se va desfășura în afara programului de lucru de la Ministerul Educației”

Trist pentru săracii copii care sunt nevoiți să o audieze. Oare părinții copiilor unde predă nu au o problemă cu agramatismele sale? Mai mult, doi dintre secretarii de stat ai ministrului și-au luat concediu chiar în această perioadă. În fond, funcția de secretar de stat este pe o perioadă determinată pe când cea de ales local poate fi pe o perioadă de minim patru ani iar programul ministrului în fișa postului îi permite ca diminețile să și le petreacă la catedră iar apoi să vină la minister.

Vreo preocupare în ceea ce-i privește pe profesori, pe cei care lucrează în creșe, grădinițe și școli? Despre resursele umane, despre salariile lor care nu au mai crescut conform legii? Ce înseamnă educația pentru acești politicieni se vede atât de clar și de pe lună. Despre cât primește educația și cercetarea din PIB este un fapt trist pe care-l evidențiem an de an cu regret. Între timp, cumpărăm rable prin MApN iar tot felul de generali aserviți politicienilor ne conving că trebuie să contribuim cu 2% din PIB pentru apărare. Mai mult, miliardele de dolari pe care i le dăm partenerului strategic pentru a veghea la grija noastră ne vor transforma într-o țară de înțelepți care se va dezvolta din inerție. Între timp, copiii buni sunt selectați de statele puternice în timp ce restul rămân să se lupte pentru o viață cât de cât normală în această țară cu politicieni aserviți.

Să fie o coincidență?

Conform impunerilor legale îi obligăm pe cei de la clasele primare să poarte măști. Atât acești ”specialiști” enumerați aici cât și Raed Arafat și Ludovic Orban nu-și pun întrebarea cum impui unui copil de șase, șapte sau opt ani să stea ore întregi cu o mască la gură? Dacă această decizie are vreo logică sau vreo rațiune care să și stea în picioare. Oare cei din Marea Britanie sau Franța nu se pricep? De ce acolo nu este obligatorie masca și la noi este? De ce la restaurante se poate sta fără mască și în școală nu? Cum pot învăța copiii cu măști pe față? Cum pot comunica cu profesorii? Sigur că K. Iohannis este cauza iar Raluca Turcan și  Monica Anisie sunt efectul.

Ce blestem pe noi ca din atât de mulți intelectuali pe care îi avem să ne alegem cu acești trecători care în loc să nu ne încurce ne blochează!

Să sperăm ca această generație să nu ajungă atât de educată precum Klaus Iohannis, Raluca Turcan sau Monica Anisie.

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT