Moscheea din București în viziunea statului turc


Aflat în studioul Adevărul Live, ambasadorul Turciei la București, Osman Koray Ertaş și-a permis să emită concluzii din care reiese că Turcia este un stat democratic, un stat care urmarește stabilitate, este un stat implicat cel mai mult în criza refugiaților și în campanii de ajutor umanitar. Refugiații, 2.000.000, la granița cu Siria arată mărinimia statului turc. Doar că spre deosebire de ceea ce face Europa, diplomatul turc a uitat să menționeze că Turcia nu se implică și in procesul integrării lor ci doar îi ține pe teritoriul său.

Koray Ertaș s-a ocupat mult timp cu scrierea discursurilor fostului președinte Abdullah Gül ceea ce ar fi trebuit să îi confere multă experiență în relatarea evenimentelor cât și în înțelegerea lor. Însă interviul de la Adevărul ne-a dezvăluit un ambasador care face politică în cel mai pur stil. Dar nu în saloanele diplomatice! Și nu una rațională. Nu doar că-și reprezintă țara, cum de altfel este normal dar emite judecăți de opinie despre ce și cum trebuie să facă România: oamenii au început să emită diverse păreri eronate.” ca și cum oamenii (românii) nu au și ei dreptul de a emite opinii. Sau au, doar dacă sunt pe frecvența politicii diplomației turce.

Decizia de a apărea la Adevărul Live nu este întâmplătoare. Undeva, nu din vina sa, planul pentru construcția acestei moschei a deraiat. Ideea de a comunica cu media i-a folosit în încercarea de a tempera pentru moment situația.  În luna mai, ambasadorul turc împreună cu un grup de cetățeni turci l-au vizitat pe Victor Ponta. „Ospitalierul” nostru prim ministru, pentru a se face util și afabil, a cerut RAPPS un loc pentru construcția mult discutatei moschei. Ba mai mult, a promis că va rezolva cu celeritate problema.  Am putea spune că dacă nici pentru prieteni nu se rezolvă, atunci pentru cine?

Doar că planul a fost stricat când în Adevărul a apărut știrea cu viitoarea construcție a celei mai mari moschei din Europa. Cu siguranță că turcii nu-și propuseseră să construiască cea mai mare moschee pe continentul European tocmai la noi dar veriga slabă, Muftiul, dintr-un gest de prețuire și bucurie, dar și ca să-i gâdile orgoliul lui Erdogan, sau poate din dorința de a se arată important și el în fața ”şefului”, a avansat ideea celei mai mari moschei. Ce poate fi mai frumos pentru un Muftiu decât să aibă în țara sa una dintre cele mai mari moschei din lume? Chit că nu sunt români musulmani în București!

Cu siguranță că declarația cu „cea mai mare” nu i-a deranjat doar pe români ci și pe turci, în frunte cu ambasadorul turc. Probabil diplomatul turc a înțeles că planul inițial a devenit impracticabil. De aceea, pentru a remedia din imaginea Turciei și a lui Recep Tayyip Erdoğan a venit către presă. În acest sens și declarația că dacă este utilă construcția unei moschei, se poate!

Declarația sa rămâne fără temei când îi bagă în problemă și pe prietenii arabi. Faptul că aceștia închiriază stadionul Dinamo pentru rugăcinea de Bayram nu constă în necesitatea construirii unei moschei de către turci. Nici din faptul că arabii se intâlnesc să se roage pe stadion nu reiese că aceștia  vor construi o moschee.

Pentru Muftiul român această oportunitate reprezenta apogeul carierei sale. De Ramazan, într-o vizită la Ankara chiar a fost premiat. Probabil din prea multă dorință dar și din al tinereții entuziasm nu s-a putut abține.

Emiterea unor concluzii de genul: „noi nu am forţat Guvernul să facă ceva împotriva voinţei poporului român. Dacă poporul este împotrivă, noi ne retragem” poziționează statul turc în afara problemei în cauză. Dar și sfidează statul român. De aici se deduce că El, stat turc, nu a avut nicio intenție de a construi o Moschee (mare, mică, într-o zonă centrală) doar că a fost rugat…. și a binevoit să facă o faptă bună! Vizita lui Recep Tayyip Erdoğan în România, desele vizite ale premierului Victor Ponta în Turcia, cât și lunga ședere la unul dintre spitatele apropiate de familia președintelui turc s-au nimerit fără nicio legătură cu acest proiect.

Tot nicio legătură nu are nici demararea celorlalte construcții de moschei în Balcani, Europa sau dincolo de Oceanul Atlantic. Mai mult, ambasadorul turc ne spune că decizia construirii acestei Moschei: „este o chestiune naţională”. Guvernul, care nu ne-a dat nouă pământul ci Muftiatului și ați vrut să construiți această moschee… este problema voastră! Misiunea noastră nu este aceea de a solicită  construirea de moschei în străinătate, noi acordăm sprijinul nostru  doar dacă este solicitat de către comunităţile locale. Declarația ar fi credibilă doar în cazul în care statul român ar fi solicitat această construcție. Ori știm cu toții că nu construcția unei moschei este problema arzătoare a statului român.

Declarația vine în contextul în care actele au fost semnate, cadastrul și intabularea făcute iar lucrările urmează să intre în linie dreaptă. Cu siguranță că domnia sa nu poate înțelege așa cum reiese din declarațiile sale de ce românii, un popor tolerant, nu au tolerat și construirea unei moschei. Probabil nici nu este important dacă înțelege sau nu! Dar nu poți cadra un asemenea proiect, într-o asemenea zonă fără ca părerea bucureștenilor și românilor să nu conteze. Pentru domnia sa probabil această construcție ar încununa primul său mandat de ambasador ca o reușită! Nici nu este de condamnat!

Demersurile Turciei de a construi moschei în majoritatea statelor unde primesc undă verde trebuie înțelese privind la politica sa internă. Așa cum bine știm, președintele Erdogan se confruntă cu o gravă criză din care se pare că nu va mai ieși. Din decembrie 2013 a început să-l acuze pe Fethullah Gulen și gruparea sa de construcția unui Stat Paralel, s-a confruntat cu grave proteste, a fost acuzat că sprijină Statul Islamic și desigur lupta cu PKK. Luptă care duce la pierderea multor victime colaterale. Într-o încercare de a mai remedia din imaginea sa, construcția acestor moschei, în special în zona controlată de Imperiul Otoman, duce la o redresare a imaginii președintelui turc.

Mi-ar fi plăcut ca cei care l-au intervievat pe Ambasadorul turc să-l chestioneze cu adevărat. Poate aflam și noi de ce TIKA (Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă din subordinea prim-ministrului turc) a venit și s-a instalat la București. Care este scopul său real în țara noastră? De ce funcționează doar în statele care au fost sub controlul Imperiului Otoman? Cum comentează diplomatul turc ştirile din mass-media occidentală care scriu despre ajutorul dat de statul turc Statului Islamic sau dacă există acel acord cu kurzii de la Oslo.

Desigur, dacă înaintea alegerilor acest război cu PKK este întamplător sau dacă lupta aceasta favorizează AKP-ul la viitoarele alegeri din 1 noimebrie 2015? Sau despre deplasarea lui Erdogan la Moscova (23 septembrie) pentru a inaugura deschiderea Marii Moschei. Daca v-a participa și Putin sau nu? Sau despre finalizarea lucrărilor moscheei din Maryland încă de acum șapte luni. De ce Obama nu îi răspunde invitației sale de a inaugura acel lăcaș?