Unul dintre statele care permite trecerea refugiaților pe teritoriul său este Turcia. Întrebarea care se pune este dacă statul turc, stat care dorește să intre în U.E, stat membru NATO trebuie să procedeze în asemenea manieră. Este normal ca refugiții să tranziteze nestingheriți teritoriul său? Poate U.E, NATO să-i ceară Turciei să stopeze tranzitul refugiaților? Are statul turc vreo obligație sau această trecere poate fi răspunsul lui Erdoğan către Europa. Criticat în ultima vreme dur de statele europene, președintele turc nu este deranjat de acest exod.
Evenimentele din ultima perioadă au inflamat foarte tare situația Orientului Mijlociu. De la primăvara arabă la războiul civil din Siria situația s-a degradat. Apariția Statului Islamic, terorismul asociat cu islamul i-au îndemnat pe cei care s-au aflat în zonă să fugă. De frică, de teamă, din dorința de a trăi.
Unul dintre cei care condamnă terorismul este și Fethullah Gülen. Apreciat acum ceva vreme și de către președintele turc care îl considera mare savant, acesta a intrat în dizgrația sa din 2013. Tot ce este negativ în Turcia, propaganda de partid (AKP) pune în seama sa. Ideile sale bazate pe educație și dialog au fost transpuse în practică ajungând azi să numere fundații, mii de școli în întreaga lume și desigur milioane de adepți care cred în ideile sale.
Plecat de zeci de ani din Turcia, stabilit în Statele Unite, Fethullah Gülen și-a dedicat viața studiului și promovării valorilor umane. Acesta este unul dintre musulmanii care și-a dedicat cercetările dialogului, toleranței cât și respectului pentru celelalte culturi. Mărturie stau scrierile sale, multe traduse și în română. Lucrările lui F. Gülen (peste 100) sunt centrate în jurul valorilor umane: “oamenii – măreața reflectare a numelui, atributelor și faptelor Dumnezeiești – sunt o oglindă strălucitoare, fructul uimitor al vieții, sursa de existență a întregului Univers, un ocean, aidoma unei minuscule picături, soare întruchipat în atom, odă fastuoasă, atlas microscopic al tuturor lucrurilor, cuvânt atotcuprinzător, care include în sine predici de o faimoasă elocință, și taină a divinității”.
Concluzia sa este: “când acest Univers infinit, cu toate bogățiile, componentele și istoria lui este legat de omenire, devine clar de ce valoarea umană depășește orice… În conformitate cu Islamul, oamenii sunt mai buni, fiindcă, pur și simplu, sunt oameni”.
De curând a publicat un articol în The Wall Street Journal (ediția din 27 august) care arată o nouă perspectivă asupra problemelor cu care ne confruntăm și din care extragem câteva idei:
Conform acestuia fiecare act terorist efectuat în numele islamului îi afectează profund toți musulmanii, înstrăinându-i de la concetățenie și aprofundând percepțiile eronate despre adevărata credință.
Datorită opresiunii care se formează, terorismului nu trebuie să i se aducă nicio scuză, ci trebuie întotdeanua condamnat. Oricine poate ajunge la această concluzie, în urma unei lecturi minime asupra surselor primare ale islamului: Coranul și scrierile despre viața profetului Muhammed.
Principiile de bază ale acestora au fost dezbătute și transmise de-a lungul secolelor de către cercetătorii care s-au dedicat studierii cuvintelor și practicilor Profetului, precum și a Cărții Sfinte. Toate acestea risipesc orice pretenție a teroriștilor de a face rău prin prisma religiei.
În opinia sa, este important să se promoveze o înțelegere holistică a islamului, fiind flexibil în ceea ce privește adaptarea la diverse medii de aderenți. Etica de bază a acestei religii nu lasă loc de interpretări. Un astfel de principiu este acela legat de faptul că a lua viața unui singur om nevinovat, este o crimă împotriva întregii omeniri (Coran 05:32). Chiar și într-un act de apărare în război, violența împotriva oricăror necombatanți, în special femei și copii, este interzis în mod expres de către învățăturile Profetului.
Fethullah Gülen a mai menționat că „musulmanii trebuie să demonstreze aceste valori prin manifestarea solidarității față de persoanele care caută pacea în întreaga lume”. Având în vedere natura psihologiei umane, este evident că vocile de masă sunt mai putin captivante decât, titlurile extremiste.
Conform cu ideile scrise în The Wall Street Journal, musulmanii trebuie să promoveze în mod public drepturile omului, precum: demnitatea, viața și libertatea. Acestea sunt cele mai de bază valori islamice și niciun individ nu are dreptul de a le smulge, idiferent de poziția politică sau religioasă. Esența credinței înseamnă respectarea diversității culturale, sociale, religioase și politice: Dumnezeu identifică învățare unuia de la celălalt ca fiind principiul de bază al diversității (Coran 49:13). Respectarea fiecărei ființe umane ca o creație a lui Dumnezeu (17:70) este respectarea lui Dumnezeu.
Fethullah Gülen este de părere că musulmanii trebuie să ofere oportunități educaționale pentru fiecare membru al comunităților lor. Studiul științelor umaniste și al artelor, sunt încorporate într-o cultură de respect pentru fiecare ființă vie. Guvernele din lumea musulmană trebuie să proiecteze un curriculum școlar care să alimenteze valorile democratice. Societatea civilă are un rol în promovarea respectului și acceptării. Acesta este motivul pentru care participanții mișcării Hizmet (ideea sa) au înființat mai mult de 1.000 de școli, centre de predare și instituții de dialog în mai mult de 150 de țări. Inclusiv în România.
Din punctul său de vedere, furnizarea de educație religioasă pentru musulmani, este esențială pentru privarea extremiștilor de a avea un instrument pe care să îl folosesască pentru a răspândi ideologia lor greșită. Când libertatea religioasă este respinsă, așa cum a fost de zeci de ani în unele părți ale lumii musulmane, credința crește în umbră, lăsând ca acesta să fie interpretată de persoanele necalificate și radicale.
În cele din urmă, este imperios necesar ca musulmanii să sprijine drepturile egale pentru femei și bărbați. Femeile ar trebui să aibă posibilitatea de a se exprima liber în ceea ce privește presiunile sociale care neagă egalitatea lor. Musulmanii au un adevărat exemplu în soția profetul Muhammad, Aisha, care a fost un proeminent savant, profesor și lider al comunității din timpul ei.
Terorismul este o problemă cu multiple fațete, astfel încât soluțiile ar trebui să abordeze straturile politice, economice, sociale și religioase. Reducerea problemei la religie, reprezintă un risc pentru populația tânără. Comunitatea internațională ar face bine, consideră F. Gülen să realizeze că musulmanii sunt principalele victime ale terorismului, atât la propriu cât și la figurat. De aceea, guvernele ar trebui să evite declarațiile și acțiunile care au ca rezultat înstrăinarea musulmanilor.
Extremismului violent nu are nicio religie. Vor exista întotdeauna oameni care vor manipula textele religioase.
Cu siguranță și musulmanii au participat la înflorirea civilizației umane. Cele mai mari contribuții ale acestora au fost făcute în epocile în care credința prețuia în aceeași măsură libertatea și justiția. Acest lucru poate fi extrem de dificil de restabilit doar de către islam însă, musulmanii pot fi balizele de pace și liniște în societățile lor.