De la național prin regional la universal[1]
Nicolae Titulescu
Discursurile domnilor Iuliu Maniu și C.I.C. Brătianu în ședința Adunării Deputaților din 4 aprilie 1934
Răspunsul domnului Nicolae Titulescu, Ministrul Afacerilor Străine,
Reprezintă al șaptelea număr al colecției Centenar, publicat de Fundația Europeană Nicolae Titulescu. Ideea publicării acestor discursuri aparține președintelui FET, Adrian Năstase. Sunt discursuri pline de substanță, idei prezentate și dezbătute în Adunarea Deputaților.
Citind aceste discursuri, argumentarea ideilor și constatarea spiritului analitic (cu ajutorul istoriei putem observa că ideile susținute de acești vizionari au fost pertinente în mare măsură) ne fac să regretăm că azi, agenda politică este făcută de politicieni fără un ideal, majoritatea fără o minimă cultură istorică, fără dorința de a realiza și a lăsa ceva în urma lor. Din păcate nu au reușit nici să le cinstească memoria la frumoasa aniversare a celor 100 de ani de la împlinirea idealului național al tuturor românilor.
Ideea publicării, ediția a II-a, (editura Vremea, prima ediție a apărut la Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională – București) o recomand tuturor pasionaților de cultură, preocupați de cercetarea istoriei diplomației, celor care studiază aspecte din identitatea națională a poporului român.
Mai jos voi prezenta câteva aspecte din aceste discursuri. Sunt discuții cu privire la Tratatele de Pace, la ideea privind revizuirea, securitatea din Balcani, Confederația Statelor Dunărene, proiectul confederației economice, Mica Înțelegere, recent înființata Înțelegere Balcanică, securitatea României, sistemul de alianțe cu caracter defensiv și desigur relațiile României cu Franța, Italia, Germania cât și situația Austriei, reușita lui Nicolae Titulescu de a normaliza relațiile cu URSS.
Cu privire la acest aspect, am putea concluziona ideile care l-au călăuzit pe Nicolae Titulescu prin propriile sale cuvinte: ” în adevăr, de când am luat conducerea Departamentului Afacerilor Străine, am acoperit politicește toate granițele țării: cea de Vest, prin noul statut al Micii Înțelegeri, cea de Est, prin Convențiunile cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cea de Sud, prin Pactul Balcanic.”
Cei interesați găsiți în aceste discursuri punctele de vedere ale lui Iuliu Maniu cât și ideile argumentate excepțional de Nicolae Titulescu cu privire la Ungaria, relația cu acest stat, Trianon și desigur viitoarele previziuni.
Din ideile exprimate de Iuliu Maniu cât și de întrebările către Nicolae Titulescu, vreau să subliniez următoarele idei:
- România nu deține teritorii maghiare! Acesta amintește că dacă în unele porțiuni geografice, de altfel românești, se găsesc enclave neromânești, ele se datoresc acțiunii conștiente de colonizare anume înfăptuită pe vremuri împotriva protestărilor noastre, de guvernele maghiare, chiar în scopul întreruperii continuității noastre geografice. Apoi a acțiunii lor de maghiarizare forțată…..timp de o mie de ani nu au putut să înstăpânească, nici social, nici etnograficește, văile și munții din apropierea acelor șesuri.(p.8-9)
- Tratatul de la Trianon nu poate fi atins. Contele Ștefan Bethlen în conferințele ținute în Anglia a recunoscut că de realipirea Transilvaniei la Ungaria nu mai poate fi vorba. (p.10)
- Din primul moment am fost de părere că realizându-se înființarea Statelor naționale Sud-Est Europene, ele vor trebui să înfăptuiască în scurtă vreme o puternică Confederațiune Sud-Est Europeană cu scopul de a crea o forță comună și de a crea un teritoriu economic unitar, fiecare stat păstrându-și suveranitatea ( o idee premergătoare U.E?) (pp. 13-14)
- Vai de națiunea care nu este în stare să-și fixeze noui și noui ținte nobile, idealuri mărețe, tot mai desăvârșite, demne de frământări, de lupte, de jertfe și de martiri. (p.14)
- Viitorul este al unităților mari sociale și economice, fie că ele se numesc State, Confederațiuni, în materie politică, cooperative sau tovărășii, în materie economică. (p.14)
- Statul român va trebui să facă parte din o astfel de unitate mare…..de la măsura în care va putea să-și câștige autoritatea și prestigiul, încrederea și respectul vecinilor săi și a lumii civilizate în viitor, va depinde dacă Statul român va fi obiect de târguială, ori un factor hotărâtor, dacă va fi un centru al formațiunii grandioase ce va veni, ori își va târî vieața umilită – dacă o va mai avea – de pe o zi pe alta, din grația altora și servind pe alții. ( p.15), – discurs din 1934, o perfectă analiză a anilor noștri.
Din răspunsul lui Nicolae Titulescu, subliniez câteva idei:
- Tratatul de la Trianon, evocă mai curând ideea unei completări, decât ideea unei amputări.
- Revizionismul italian (1934) are un caracter bazat pe credința că Tratatele, ca toate lucrurile omenești, nu sunt eterne. Cel ungar are un caracter practic, pozitiv, și este bazat pe dorința fățiș exprimată de a mutila Statele vecine pentru a spori patrimoniul teritorial al Ungariei actuale. (p.42)
- Revizionismul ungar a practicat și continuă să practice o operă de sabotare sistematică pe toate căile a ordinei actuale creată de Tratate. (p.43)
- Ungaria știe tot așa de bine ca și mine, că prin propaganda la care se dedă, nu va putea clinti hotarele noastre nici pe un singur metru pătrat. Atunci de ce o face? Explicația este simplă. Scopul manifestațiunilor revizioniste este demoralizarea țărilor vizate și ținerea trează în opinia publică ungară a unei speranțe nelămurite în vremuri mai bune….aceste manifestațiuni constituiesc o armă de luptă în războiul juridic, care, din nefericire, se confundă astăzi cu starea de pace. (p.45)
- Dacă războiul este sinonim cu schimbarea granițelor prin forță, – revizuirea este, după părerea interesaților, sinonimă cu schimbarea granițelor prin mijloace pacifice. (p.46)
- Ungaria s-a prezentat la Conferința Păcii, cu un material documentar fără pereche și de așa natură, încât cercetarea lui nu poate provoca decât admirația pentru patriotismul celor care l-au adunat: Negociațiunile păcii ungare. Dare de seamă a Delegațiunii de pace a Ungariei la Neuilly sur Seine, din Ianuarie, la Martie 1920. (patru volume, primul 661 pagini, al doilea 585, al treilea 418, al patrulea cuprinde hărți în număr mare). (p.53)
Printre temele documentare ungare amintim: memoriu asupra autenticității datelor din recensământul unguresc, chestiunea Transilvaniei, combaterea Românilor cu privire la statistica naționalităților, observații referitoare la harta Transilvaniei, poate să subziste dominația română în Transilvania?, falsitatea aspirațiunilor istorice ale Românilor la lumina vechei istorii a Transilvaniei etc.
Nicolae Titulescu despre Ion I. C. Brătianu: ” să nu uităm că Ion I. C. Brătianu, mare prin patriotismul lui, mare prin capacitatea lui, dar și mai mare prin simțul de mândrie națională, a considerat că aspirațiunile noastre nu au căpătat satisfacție integrală și a părăsit Conferința de Pace.” (p.58)
Despre politica externă a României, Nicolae Titulescu declara: ”Dacă juxtapunem Mica Înțelegere ca organism internațional distinct, așa cum o prezintă noul ei statut, și Înțelegerea Balcanică – constatăm că dela Praga la fruntariile Persiei, s-a organizat un lanț de State, cu o acțiune politică coordonată, bazată pe nerevizuire, și cari încearcă să-și coordone pe cât le stă în putință activitățile lor nepolitice.” (pp.74-75)
Ca o concluzie a răspunsului său, Nicolae Titulescu sintetiza: ”și celor care ne vorbesc azi de întoarcerea la trecut pe calea revizuirii, le răspundem: trecutul a fost al vostru, prezentul nu este al nimănui, iar viitorul nu vi-l dăm, căci este cel mai scump bun din câte avem”. (p.77)
[1] Cu privire la politica externă a României