Ciocnirea creștinismului de islam. Cum se construiesc moschei în lume & cum se expropriază biserici


Asumarea trecutului, lupta pentru democrație, integrarea în Uniunea Europeană ar trebui să fie preocupările Turciei de astăzi dacă ne luăm după declarațiile liderilor săi.

index

Un stat care în loc să rămână în prezent, se afundă într-un trecut tenebros de unde apar subiecte ca cele de astăzi: dorința arzătoare de a construi o moschee și la București, ordonanța din 25 martie a guvernului turc pentru exproprierea a 60%[1] din orașul Sur, Diyarbakir (o parte istorică, patrimoniul UNESCO[2]), exproprierea a cinci biserici[3] printre care și cea mai mare biserică armenească din zonă cât și declarația președintelui parlamentului turc prin care anunță că se dorește o Constituție religioasă: „Ca țară musulmană, de ce trebuie să fim într-o situație în care ne ascundem de religie? Suntem o țară musulmană. În consecință, trebuie să facem o Constituție religioasă. Înainte de orice, laicitatea nu trebuie să figureze în noua Constituție” consideră Ismail Kahraman.

Ca istoric, ca specialist în istoria recentă a Turciei, consider că aceste decizii atacă în primul rând principiile kemaliste: etatism, naționalism, secularism, republicanism, populism și revoluțianism. Desigur, aceste principii ale perioadei interbelice au stat la dezvoltarea statului turc, au creat premisele ruperii cu trecutul, ruperea de Imperiul Otoman și crearea unei Republici, apropiate valorilor europene. Aceste decizii, ideologia kemalistă cât și reformele din timpul lui Ataturk nu s-au adoptat ușor.

Legați prin valorile religioase, mulți dintre turci au văzut desființarea Califatului ca un act împotriva religiei lor. Nostalgia funcționează în rândul tinerilor. Imediat după consolidarea republicii, conducătorii turci au observat că demografic sunt deficitari, motiv pentru care s-au folosit din nou de islam, de minoritățile turce, de neamurile turcice, pentru a veni în noul stat. Cu drepturi depline. O măsură benefică care azi ne dezvăluie beneficiile acesteia, de la o națiune în jur de 15 milioane a ajuns la una de 75 de milioane, una dintre cele mai tinere societăți. Chiar și cu România, statul turc a încheiat un acord în privința turco-tătarilor, 4 septembrie 1936, pentru a fi primiți în Anatolia. Cei care doresc. De ce subliniez aceste fapte? Pentru că o constituție religioasă, un stat în care imixtiunea religiei cu politicul se împletesc, duce la derapaje care se finalizează cu autoritarism.

Scriam într-un articol recent în Historia http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/umbra-imperiului-lausanne-reluarea-negocierilor-santajul-patriarhia despre șantajul turcilor cu scoaterea Patriarhiei din Constantinopol în cadrul negocierilor de la Lausanne din 1923. De multe ori am auzit și dorința unei parți a populației de a retransforma Sfânta Sofia în moschee. Sunt idei, oamenii discută dar și uită că înaintea turcilor acolo au fost grecii. Se pare că astăzi, ne-am întors în același punct, cu aceleași practici și cu aceleași năzuințe.

În multele articole scrise pe acest subiect am atras atenția că neootomanismul turc este periculos și în România. Nu m-am hazardat în a acuza, sau a aduce vreo ofensă asupra musulmanilor sau a islamului. Ci am încercat să arăt că acest proiect al Ankarei, de a construi moschei peste tot în lume, ține de islamism, nu de islam.

În această lună tristă (25 aprilie pentru armenii din întreaga lume) când Turcia este acuzată pentru săvârșirea primului genocid din istoria umanității, statul turc preia bisericile din sud-est și cere înapoi terenurile retrocedate Patriarhiei[4] Ecumenice de la Constantinopol: Turcia întreprinde o noua acțiune în justiție, împotriva Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, de anulare a actelor juridice prin care mai multe terenuri au fost redate Patriarhiei Ortodoxe, în conformitate cu legile de retrocedare către minoritățile religioase, a proprietăților care au fost confiscate în trecut de către autoritățile turcești[5].

 Cred că este și un amestec al oficialităților de la Ankara în proiectele demarate de ambasadele proprii cu privire la evenimentele din luna aprilie. Cum vor putea argumenta ambasadorii turci din întreaga lume evenimentele anului 1915 când propriul parlament, guvern turc emite legi de expropriere și asupra puținelor locuri creștine rămase?

Ce rezultă din sursele citite mai sus: o constituție religioasă coroborată cu exproprierea bisericilor duce Turcia spre Orient și o îndepărtează de Occident. Acum o săptămână premierul turc Ahmet Davutoğlu critica Uniunea Europeană și amenința cu anularea acordului asumat în privința refugiaților dacă Turciei nu i se ridică vizele pentru Europa. A urmat deplasarea Angelei Merkel împreună cu Donald Tusk într-o tabără a refugiaților și se părea că Turcia colaborează cu Uniunea Europeană creștină.

Jocul dublu al Ankarei nu poate dura la nesfârșit. A tinde spre vest și a merge spre est transformă statul turc într-un actor nehotărât. Un stat islamic la Porțile Europei, o provocare pentru Uniunea Europeană, un stat membru NATO cu dorința transformării Constituției într-una religioasă. Provocări în criza migrației pe care Uniunea Europeană trebuie să le soluționeze. Dar nu cu amenințări, cu impuneri!

A vorbi despre reforme religioase, ține de mentalitățile și practicile evului mediu. Unde sunt libertățile de exprimare, de asociere? Poate că liderii europeni ar trebui să conștientizeze că persoanele autoritare sunt plăcute iar jocul cu acestea se termină așa cum se termină întotdeauna. Aș fi vrut să văd mai multă preocupare față de ceea ce se întâmplă în Turcia iar acest stat care respira istorie la tot pasul să-și regăsească locul câștigat cu mult sânge în războaiele de la începutul secolului XX.

Să nu fie statul care este văzut doar ca un zid în calea migratorilor!

[1] http://www.hurriyet.com.tr/bakanlar-kurulu-surun-yuzde-60i-icin-acele-kamulastirma-karari-aldi-40075526

[2] http://www.milliyet.com.tr/-acele-kamulastirma-anayasaya/siyaset/detay/2233151/default.htm

[3] http://www.agos.com.tr/tr/yazi/14839/diyarbakirin-kiliseleri-de-kamulastirildi

[4] http://www.gazeteyeniyuzyil.com/haber/siyaset/tapu-iptal-davasina-ragmen-patrikhane-surecten-umutlu-26714

[5]http://lonews.ro/arhitectura-imobiliare/22528-ankara-vrea-inapoi-terenurile-retrocedate-patriarhiei-ecumenice.html