În plină discuție despre ce preferă Dumnezeu, eu cred că turcii preferă o moschee la București. Săptămâna trecută, Muftiul Murat Iusuf a fost invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea Decriptaj, de la RFI. Subiectul principal l-a reprezentat viitoarea Moschee de la București. Interesat de acest subiect, am ascultat cu interes explicațiile Muftiului. Dincolo de limbajul nedemn funcției, Muftiul a evitat explicațiile pertinente. A venit pentru a-și pleda cauza, pentru a convinge lumea de necesitatea construcției moscheii, cât și pentru a oferi garanții bazate probabil pe intuiție.
La întrebarea realizatorului cine va plăti pentru această moschee, Muftiul explică: ”domn’e, a fost o discuție referitor la construirea catedralei în București. Toată lumea a avut o reacție….exact oamenii care vorbesc la adresa noastră într-un mod negativ au vorbit și la adresa Preafericitului Părinte Patriarh. Domn’e, de ce statul să sprijine cultele, să sprijine construirea catedralei din banii publici, din banii contribuabilor? Ca să evit o asemenea discuție, am zis, domn’e, să nu mai merg către Secretariatul de Stat pentru Culte, să nu cer o finanțare din partea SSC, hai să iau din partea Turciei. Să nu mă folosesc la construirea unei moschei de banii contribuabilului român”
Cu alte cuvinte, Muftiul nostru, din grijă și iubire pentru patrie, s-a gândit cum este mai bine. Bani ar fi putut lua de oriunde. De la români, de la turci, de la arabi. Dar ca să evite criticile negative, așa cum nu a reușit Preafericitul Părinte Patriarh (care nu a putut face rost de bani din surse externe atât de ușor ca și Muftiul nostru) s-a gândit să ia bani din Turcia. Cu alte cuvinte, turcii nici nu ar fi fost întrebați înainte dacă vor sprijini construcția unei Moschei la București și nu a contat nici proiectul lui Erdoğan de a împânzi lumea cu cât mai multe Moschei. Pur și simplu știa că turcii vor sponsoriza construcția unei moschei la București! Doar pentru că așa cere Muftiul din România! Iar ei nu au nicio pretenție.
Venit de la inaugurarea unei moschei la Călărași direct în studioul RFI, Muftiul a evitat un răspuns direct la întrebarea legitimă daca și Arabia Saudită va dori să construiască o moschee la București? Răspunsuri neclare, interpretări subiective și asigurări că atât timp cât Iusuf Murat va fi Muftiu în România nu vor apărea pericole extremiste sau acte teroriste ca în Europa.
Constituție & Sharia
”În primul rând noi trebuie să jurăm loialitate față de această Constituție (Constituția României) nu întâi Sharia, întâi Constituția țării unde trăiești, după aceea Sharia. Că oricum pe aceea o punem în practică!”
Explicațiile Muftiului sunt interesante, adevărate “cugetări”: ”de ce eu să mă implic în religia dvs. sau dvs în religia mea?” Supărat pe diferite traduceri din alte limbi, mărturisește că le-ar opri. Semnalul este foarte puternic, dar nu este luat în seamă. Ori Muftiul se opune diversității punctelor de vedere, ori cei care se ascund în spatele diversității publică materiale extremiste? Poate cineva citește acest material și demarează o anchetă. În aceste vremuri tensionate nu cred ca ne putem juca de-a musulmanul bun contra musulmanului rău.
Educați cu islamul pur!
”Cei care au convingeri radicale nu sunt educați cu islamul pur”. Alte surse sunt găsite vinovate de presupusele derapaje din societatea românească. Cu siguranță, Muftiul știe care sunt acestea, dar nu le numește.
Aflăm pe această cale că există ”întruniri cu Muftii din Balcani periodice sub îndrumare Diyanetului”. Cu alte cuvinte Turcia, prin Diyanet, coordonează aceste întâlniri, se discută, se fac propuneri, eventual se caută soluții pentru extinderea neootomanismului turc, așa cum scriam într-un articol mai vechi aici. Coordonați de Diyanet, sprijiniți de TIKA, în Balcani Turcia își face simțită prezența deocamdată prin moschei. De prisos să mai spun câte moschei sunt construite în Balcani cu sprijin turcesc.
Educația este blamată. Fără oameni educați cu islamul pur, cum zice Muftiul, se ajunge la derapaje. Ceea ce nu a spus însă Muftiul este că imamii săi nu au studii superioare. Și nu face nimic în acest sens. De ce nu caută modalități prin care statul să îi sprijine cu burse pentru a termina o facultate de teologie islamică sau să înființeze una la Constanța? Altfel este ușor să dăm vina pe Educația altora.
Alte câteva idei enunțate:
- membrii comunitatii musulmane din Cluj – Napoca vor un imam, iar Muftiatul este deschis la această propunere,
- este foarte important Profesorul, cel care îi educă pe tineri,
- știm noi cu cine intră în contact tinerii musulmani în ziua de azi?
- Musulmanii din România au un alt mod de viață,
- Datoria Muftiului este de a proteja acest model de conviețuire din Dobrogea și de a-l promova
Comunitatea turco-tătară. Scurt istoric
În Dobrogea există o minoritate însemnată de turco-tătari, iar statul turc s-a implicat în ajutorarea acestora, negociind cu statul român statutul lor, dar totodată le-a propus şi emigrarea.
Construirea Moscheei Carol I şi înfiinţarea Seminarului de la Babadag/Medgidia
România a acordat un statut de egalitate tuturor minorităţilor naţionale, în consecinţă şi minoritatea turco-tătară s-a bucurat de aceste drepturi. Astfel, la 13 mai 1913, a avut loc inaugurarea Moscheii Melik sau Regală, şi nu oricum, ci în prezenţa suveranilor României, regele Carol I şi regina Elisabeta, a lui Take Ionescu, ministrul de Interne şi ad interim la Culte şi Instrucţiune Publică cât şi oficialităţi locale.
Era prima clădire construită în întregime din beton armat. Evenimentul a fost reflectat amplu în presa din Bucureşti şi din Imperiul Otoman. Statul român s-a implicat şi în sprijinirea Seminarului Musulman din Babadag, înfiinţat în 1892. Spiru Haret a mutat seminarul la Medgidia, şapte ani mai târziu, într-un local pus la dispoziţie de comunitatea musulmană locală în mod gratuit. Seminarul oferea ore de arabă şi de interpretare a Coranului, pe lângă celelalte materii adiacente pentru educarea şi păstrarea tradiţiilor minorităţii turco-tătare. Absolvirea acestui seminar conferea dreptul de a fi numit în clerul musulman.
Cum s-a construit biserica grecească:
Biserica Grecească „Metamorphosıs” este prima biserică ortodoxă din Constanța. Este construită de comunitatea elenă din Dobrogea prin aprobarea Sultanului Abdul Aziz. Arhitectul grec Iani Teoharidi a respectat întocmai cerințele impuse de la Constantinopol: biserica să nu fie mai înaltă decât orice altă moschee din oraș. Mai mult, să fie construită cât mai departe de cartierul turcesc.