De cel puțin patru ori am scris pe blogul Adevărul despre proiectul construcției Moscheei de la București. Am încercat să explic prin punctele de vedere exprimate că modalitatea propusă de statul turc cât și metodele prin care se va construi această cea mai mare, devenită o simplă moschee nu cadrează cu tradiția, cultura și specificul nostru național. Pentru toți deontologii multiculturalismului de fațadă și indiferenții, specific că nu sunt împotriva construirii unei moschei în București. Dar nu construită de turci ori alții și nu într-o zonă centrală.
Din conferința comună a celor doi președinți, Recep Tayyip Erdoğan și plimbărețul nostru președinte mi-a fost clar de ce a avut loc această vizită în Turcia. Pentru a oficializa construcția acestei moschei. Președintele turc nici nu s-a obosit să mai vină la București ci la invitat pe omologul său în Turcia. Simple declarații au anunțat ceea ce președintele turc a stabilit iar ceilalți din varii motive au acceptat fără obiecții: ”A fost oferit un teren în București Muftiatului Cultului Musulman din România pentru construirea unei moschei. Muftiatul se ocupă de obținerea autorizațiilor necesare. Turcia este gata să acorde tot sprijinul pe care îl poate acorda acestui proiect.”
Nimic nu mai surprinde. Nimic nu mai are sens. Să fii așteptat o minimă reacție a președintelui nostru zâmbăreț când a auzit această declarația a omologului său: ”la rândul nostru și noi am stabilit câteva terenuri în Istanbul unde vor putea fi construite o capelă și un loc de cazare pentru pelerinii români”. Să nu fii observat ironia, disprețul sau indiferența președintelui turc nu mai deranjează dar Klaus Iohannis nu a fost acolo în nume personal ci ca reprezentant al tuturor românilor.
Orice școlar de gimnaziu și-ar da seama că această înțelegere este inegală și disprețuitoare pentru statul român. O moschee într-o zonă importantă a Bucureștiului în schimbul construcției unei Capele și a unul loc de primire a musafirilor la Istanbul, probabil într-o zonă mărginașă. Pentru cei care nu știu exact, capela este o biserică mică, izolată, fără parohie. De regulă într-un cimitir.
Chiar dacă nu îl putem bănui pe Klaus Iohannis de cunoașterea istoriei naționale m-aș fi așteptat ca ai săi consilieri să-i fi explicat de ce românii, în lunga lor istorie cât au fost vasali Imperiului Otoman nu s-au bucurat de o moschee în toată Muntenia, nu doar în București. De ce Sultanii nu au simțit nevoia de a avea o moschee și la București? Și de ce R.T. Erdoğan simte nevoia de a avea una.
Cei cărora nu le pasă, care folosesc multiculturalismul, dialogul doar în interes personal se ocupă cu subiecte care antagonizează masele. Indiferent de ce crede marea masă a societății românești, cei care sunt temporar în funcții de decizie, sfidând interesul național cât și echilibrul între minoritățile naționale își demarează proiectele în voie.
De ce nu o moschee turcească?
Pentru toți cei care doresc să afle câte ceva despre Islam, despre folosirea Islamului de către politicieni, despre cât de profitabilă poate deveni religia islamică când este coordonată de politicieni pricepuți ar trebui să știe că musulmanii între ei sunt împărțiți și că mai degrabă s-ar înțelege cu ortodocșii sau catolicii decât între ei. Astfel o moschee a turcilor va fi doar a turcilor. Și nu a tuturor turcilor. Un iranian sau un arab nu va veni la o moschee a turcului precum un turc va refuza să meargă la un loc de rugăciune al unui arab.
Statul român, în ignoranța sa, sau poate că nu, deschide o cutie a Pandorei în ceea ce privește comunitățile arabe. Sunt absolut convins, deja există demersuri, că Arabia Saudită, Iranul sau alte state potente financiar din Orientul Apropiat vor dori să deschidă la rândul lor câte o Moschee la București. România poate ajunge un fel de Bosnia Herțegovina, Albania sau Kosovo unde statele musulmane se întrec în construcția de moschei, chit că multe sunt nefrecventabile din cauza numărului foarte mare.
În fond, construcția acestei moschei se va face pentru cetățenii străini. După cum toți știm, comunitatea musulmană românească trăiește în Dobrogea, o mică parte dintre aceștia fiind în București. De ce statul român trebuie să se preocupe de construcția unei clădiri doar fiindcă așa vrea președintele turc? De ce să intrăm în aria de influență turcă alături de state precum Albania, Kosovo, Bosnia sau Macedonia?
După modelul construcției moscheei Carol I din Constanța cred că statul român, dacă ar considera oportun ar putea construi o Moschee pentru comunitatea islamică din România. În felul acesta ar dispărea implicația externă, orgoliile imperialiste, dominatoare cât și faptul că s-ar crea un canal de comunicare care ar putea aduna în același loc atât sunniții cât și șiiții, cu tot cu diferitele lor școli de gândire. Toți ar avea doar un loc de rugăciune. Și nu mai mult.