De 24 de ani se vorbeste despre Revolutie. Cu precadere in luna decembrie. Registrul discutiilor se face intr-o nota negativa. Toti au incercat, unii mai incearca sa profite de acest eveniment. Unora le-a iesit.
Cei care au participat la evenimente considera ca lor li se cuvine! TOT! Ei au fost cei care ne-au scapat de un regim totalitar si pentru asta pretind glorie. Dar pecuniara! Oricum ar fi dar sa fie cu bani!
S-au impartit in tabere. Isi revendica drepturi! Grupul de la Timisoara, de la Cluj, de la Braila, Iasi, Craiova, Bucuresti, etc. Cei care au reusit sa se descurce cu un carnet de revolutionar primesc lunar o indemnizatie in jurul sumei de 800$. Mai mult, sunt scutiti de la diferite impozite catre stat. Nu conteaza ca sunt multe categorii de oameni care se chinuie cu traiul de pe o zi pe alta.
Din `90 s-au pierdut milioane de euro cu aceasta afacere numita revolutie! Mai acum ceva vreme un fost secretar de stat pentru problemele revolutionarilor a fost condamnat. Nu am mai retinut daca a fost si prins. De fapt nici nu conteaza. Arata doar ce fel de oameni se invart in jurul revolutionarilor „mai” cunoscuti.
Majoritatea comunistilor au devenit anticomunisti. Au schimbat regimul. Si-au scris memorii in care si-au plans viata trista si amara inainte de `89. Unii au simtit nevoia sa scrie studii despre evenimentul in care au fost parte pentru a intarii anumite impresii ale opiniei publice. Cei care au devenit persoane publice dupa revolutie au ocupat posturi importante in sistemul de stat.
De multe ori am fost martor la declaratiile unor persoane active in `89 care regretau ca si-au riscat viata, iar cei de azi, au profitat.
Cei care si-au riscat viata si libertatea merita elogiati. Glorie eterna. Insa nu cred ca cei care si-au riscat viata atunci, sau au obtinut pe alte cai carnet de revolutionar sa fie mai presus de alte categorii din societate.
Din ce gasesc prin presa sunt in jur de 21.500 de revolutionari care primesc indemnizatii. Foarte multi. Trist este ca nimeni din partea statului nu le spune nimic. Nu le spune ca ei nu au iesit in strada pentru a primi indemnizatii. Ca toti putem la un momentdat sa aveam un rol important in stat dar ca bunul simt ar trebui sa ne spuna sa nu avem asteptari.
Intr-o perioada cand cautam revolutionari pentru a le lua interviuri, am intalnit oameni care considerau ca datorita lor a cazut Ceausescu si altii care au spus ca nu vor carnet de revolutionar. Asa au simtit, asa au facut! Simplu!
Intr-un stat in care timp de 24 de ani nu s-au gasit sau nu s-a vrut sa se gaseasca vinovatii, nici revolutionarii, nici alte categorii nu ar trebui sa aiba pretentii. Peste 1100 de morti, peste 3000 de raniti = zero vinovati!
Intr-un stat normal ar trebui ca revolutia sa fie lasata pentru analiza istoricilor si celor interesati. Nu politicienilor!