Azi, printre istorici circula o veste trista. Academicianul Florin Constantiniu, unul dintre cei mai mari istorici romani s-a stins din viata. O persoana calda, o persoana care a trait pentru istorie, a servit drept model atat printre studenti cat si printre istorici a reusit sa lase in urma sa o bibliografie semnificativa care, sper ca va continua sa fie studiata si cu mult mai mult interes.
Ca student, asteptam cu interes, editorialele profesorului, din Dosarele Istoriei, cat si cartile domniei sale, care ca de fiecare data erau pertinente, directe si fara menajamente, bazate doar pe logica stiintifica. Am crescut cu ele si poate si acestea au avut un rol in a-mi alege meseria. Timpul a trecut, academicianul a ramas acelasi, modest, cu un mod de viata simplu si cu aceeasi sete de cercetare si cunostere. Parca, istoricul nu traia in aceeasi epoca a vitezei, a superficialitatii si a demagogiei ca multi altii. Un adevarat istoric, cum putini mai sunt printre noi.
Nu a cautat sa obtina functii, sa alerge dupa beneficii trecatoare. A ramas un om modest in slujba istoriei pe care a slujit-o asemenea. Noi, istoricii dar nu numai avem multe de invatat de la istoricul Constantiniu. Munca nu tradeaza, seriozitatea, demnitatea imbinate cu pasiunea si devotamentul pentru cercetare au creat un OM, un ISTORIC apreciat nu numai in Romania.
Regret ca una dintre vocile autoritare din domeniu ne-a parasit. Condoleante familiei!