Manualul de Istorie pentru clasa a XII-a scris de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Sprinceana, Sergiu Albu-Machedon, Anton Dumbrava, Ludmila Barbus, publicat la Editura Cartea Moldovei, Chisinau, 2006 ii invata istoria asa cum isi doresc cei care erau la conducere in acea perioada. Din punctul meu de vedere, acest manual care inca exista in sistemul de invatamant din Republica Moldova face rau atat cetatenilor moldoveni cat si celor romani.
Mare mi-a fost mirarea cand am citit manualul. La pagina 12 criza economica mondiala este prezentata astfel: “… din anii 1929 – 1933 a lovit crunt si in taranimea Basarabiei. In anii 1929 – 1933 multi tarani si-au pierdut pamantul. Se ruinau de regula, acei care aveau mai putin de 10 ha de pamant. Agricultura suferea mult si de pe urma izolarii ei de traditionalele piete de desfacere din Rusia….Toate avantajele in aceasta privinta le aveau proprietarii din celelalte regiuni ale Romaniei, care beneficiau de protectia guvernului in sferele creditului, tarifelor si mijloacelor de transport.” Referitor la politica economica a Romaniei in Basarabia!?
Aflam pe pagina urmatoare ca aceasta criza economica mondiala: “a avut un caracter dualist. Pe de o parte, s-au facut eforturi pentru integrarea tinutului in economia statului roman, pe de alta parte, nevoile Basarabiei de credite si mari investitii capitale nu erau satisfacute, deoarece pe plan international problema Basarabiei nu era solutionata…tinutul pruto-nistrean s-a transformat intr-un apendice agrar al Romaniei regale, intr-o piata de desfacere a productiei industriale a monopolurilor romane si straine”.
Referitor la statutul si regulamentul de functionare al Sfatului Tarii ne este prezentat un organ care dorea independenta totala si colaborarea cu Rusia “greu incercata de soarta” in acele momente.
La pagina 70, gasim explicatii: “Unii lideri ai Sfatului Tarii negau totalmente apartenenta lor la ideea romanismului”.
La Congresul gubernial al oraselor I. Inculet a spus: “Separatism in Basarabia, mai ales de cel romanesc, nu exista si daca sunt de acestia care privesc peste Prut, ei reprezinta doar un manunchi de oameni. Calea Basarabiei se intersecteaza cu calea Rusiei, deoarece nu exista vreo tara mai libera decat Rusia”.
Asa vede lucrurile si taranimea basarabeana… Chiar si in prezent, cand asupra Rusiei s-au napustit atatea nenorociri, nici intr-un sat nu veti auzi vorbe despre separarea de Rusia. Invers, in multe sate spun ca stabilirea unei carmuiri de sine statatoare va insemna separatism, iar de aici nimeni nu se gandeste la separatism…
In prezent ne ameninta Ucraina si Romania, mai ales e mare pericolul din partea Romaniei. Nimeni din organizatorii crearii organului tinutal n-are nici gand de separare si toti doresc sa conlucreze in stransa unitate cu mareata Rusie”.
Subiectul este dezvoltat in aceeasi nota. La pagina 73 gasim un nou citat a lui Ion Inculet in calitate de presedinte al Sfatului Tarii:
“Sfatul Tarii, desigur, e pentru cea mai stransa unire cu Republica Democratica Federativa Rusa iar toate zvonurile despre o oarecare orientare romaneasca sunt absurde si n-au nici un temei. Zvonul despre introducerea trupelor romanesti pe teritoriul Republicii Moldovenesti e o absurditate totala”
I. Turcanu, prezentat ca istoric comenteaza subiectul: “Faptele demonstreaza ca…Sfatul Tarii nu a avut totusi destula tarie si autoritate pentru a stapani efectiv intregul teritoriu al Basarabiei, cu atat mai putin pentru a organiza si realiza unirea.Dupa istoricii C. Kiritescu si St. Ciobanu rolul armatei romane in realizarea Unirii a fost decisiv….
Asadar, discutia a fost initiata de guvernul roman, care de fapt a propus o solutie gata, pe care Sfatul Tarii era chemat doar s-o voteze.”
Tot la acest subiect, doi domni prezentati istorici, Negrei I., Postarencu D afirma:
“In ajunul intrarii Armatei romane in Chisinau (se induce idee ca armata romana a intervenit pentru a ocupa si cuceri Basarabia), peste tot era o completa dezorientare…Trupele romane inaintara….ramasitele bolsevice erau aruncate peste Nistru, lasand 10 000 de morti pe teren.”
Capitolul 8, p.77, Soarta Republicii Moldovenesti si Actul Politic de la 27 martie 1918 este prezentat pe aceeasi linie:
“Cand din Chisinau a fugit banda bolsevica, a spus Erhan, am respirat aer liber, dar inima mea simte ca inca nu toate necazurile noastre au luat sfarsit… Mi-e teama de acele sate si orase, unde este inca atat de puternica influenta bolsevicilor si neincrederea in Sfatul Tarii,…
unde cu furie se transmite din gura in gura ca Sfatul Tarii a vandut Basarabia pentru bani Romaniei. Si e trist faptul ca despre aceasta vorbesc nu doar masele intunecate si nestiutoare, dar si intelectualitatea”.
Istoricul Gh. Cojocaru prin scrierile sale, obiective in fond, apare ca un personaj subiectiv si in neconcordanta cu realitatea. Mai mult chiar, rau intentionat prin prezentarea unor puncte de vedere in discordanta cu documentele din arhive.
La pagina 79, se vorbeste despre punctul de vedere al taranilor din satul Mereni: “Noi nu avem nevoie de unire, Sfatul Tarii ne-a tradat, nu avem nevoie de jugul romanesc”.
In manual sunt prezentate pe larg, chiar detaliate evenimetele secolului al XX-lea in care atitudinea pro rusa este evidenta dupa principiul: lumina vine de la rasarit. Romanii sunt prezentati ca natiune cotropitoare, care prin forta armelor au ocupat Basarabie profitand de “clipele grele prin care trecea saraca Rusie”.
Evident este un manual de propaganda si indoctrinare a elevilor moldoveni. Din pacate, ca si in alte cazuri ISTORIA, este prima materie reformata cand un sistem vine la putere. Evident, in anii `60 – `90, elevii moldoveni invata despre perioada de “inflorire” economica a Republicii independente, ajutata de Uniunea Sovietica.
Nu cred ca are rost sa scriu aici ca Basarabia este romaneasca, ca unirea cu Romania nu a fost fortata iar guvernul de la Bucuresti a considerat oricare parte a Romania ca fiind romaneasca. Nu cred ca se pot gasi in perioada interbelica exemple care sa confirme contrariul. Chiar si minoritatile se bucurau de drepturil si libertati:
Art. 5 Constitutia din 1923 “Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi”.