"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2010 / 13 iulie

LEACA CONSTANTIN/Certificat seria FD Nr. 02951

Carnet de istoric

Discutie cu un revolutionar din PIATA, acum 4 ani.

Ionut Cojocaru: Cum ati ajuns la intercontinental?

Constantin Leaca: Dupa discursul care l-a tinut Ceasusecu in Piata Revolutiei cum se numeste acum, toata lumea a plecat,  se asteptau la ceva, si atunci toti inclusiv cei din Timisoara, pentru ca nu erau numai bucurestenii, au venit si din Timisoara studentii, am hotarat sa ne ducem la universitate, sa flancam acolo ,sa facem protest ca nu mai  suntem de acord cu regimul comunist.

I.C. Dar de ce ati incercat sa va duceti la Intercontinental si nu ati continuat in piata Revolutiei?

C.L. Pai deja venise militia si atunci spre seara ne-am adunat la universitate, deci am plecat de acolo si atunci am avut probleme, ne-am departat cat am putut, am revenit, iar am revenit, pana am ramas pe baricada.

I.C. A fost o chestie organizata sau a inceput pur si simplu?

C.L. Nu! Pur si simplu un grup din spate a inceput sa urle, sa vuiasca si atunci toata lumea, la unison, au inceput toti. Pentru ca erau nemultumiti foarte multi. Cand a inceput sa promita suta de lei Ceausescu la balcon, lumea a inceput sa fie si mai revoltata ca si cum ar fi trebuit sa ne cumpere cu acea suta de lei.

I.C. A fost o chestie de orgoliu?

C.L.Da, da!

I.C. Si dupa aceea?

C.L. Spre seara in jurul orelor 18-19 ne-am adunat la universitate unde am stat toata noaptea, a venit militia, a incercat sa ne departeze. Am facut baricade, am stat acolo.

I.C. S-a tras?

C.L. S-a tras spre seara, spre 10, 11, 12,  ceva de genul asta. Seara a inceput sa se traga si a doua zi de dimineata iar s-a tras. Diminieata, pe la 7  au inceput sa vina cu tunuri de apa si faceau curse intre Universitate si Dorobanti.

I.C. Haideti sa o luam in ordine cronologica. Deci la sase sapte seara v-ati adunat acolo. Erati foarte multi?

C.L. La inceput putini, dupa aia au inceput sa vina. […]

I.C. Si in timpul acesta toti scandati: “Jos Ceausescu! Jos Ceausescu!”

C.L. Da si pe la 6 fara ceva a venit Nicolaescu. El a fost cel care a dat un impuls acestei revoutii sa-i zicem asa, acestei manifestari care am avut-o noi. Era si Dinca.

I.C. Altcineva cunoscut acum?

Dupa aia, de dimineata, dupa fuga cu elicopterul, ne-am adunat la Universitate. Pe la 12, 12 jumatate ne-am adunat in Piata Revoultiei, la Sala Palatului acolo, de unde a plecat cu elicopterul Ceausescu atunci si de acolo ne-am despartit in 3 fronturi: radio, televiziune si Piata Victoriei.

Cand am plecat si ne-am despartit in 3 grupe era Sergiu Nicolaescu si Caramitru care s-au urcat pe TAB si ei ne-au spus sa ne despartim in 3 si ne-au dat locatiile unde sa plecam. Initial m-am dus la televiziune, dar pentru ca erau foarte multi dupa aia am plecat la Piata Palatului si am ramas acolo. Dupa ce au inceput la Sala Palatului sa arunce toate dosarele care le-au gasit si poze cu Ceausescu. Deci dupa plecarea elicopterului am mai stat o ora si dupa aia  ne-am departit si am plecat.

I.C. Ce v-a facut sa iesiti in strada?

C.L In primul rand eram tineri.Vroiam si noi ceva mai bun.

I.C. Ati tinut cont de riscuri?

La riscuri nu ne-am gandit atunci. Ne-am gandit dupa. Cand am vazut ca au incput sa moara, cand venea militia sa-i bata. Au fost multi care au fost batuti si vai de mama lor si dusi la Magurele acolo. Am scapat pentru ca aveam barba si nu aveau voie sa se ia de mine. Chiar era unu de la sectorul 2 si ne-a numit gorile si cand a venit intr-un control si ne-a vazut cu barba ne-a zis ca ce e menajeria asta aici. Deci era o revolta, nici nu puteai sa te porti imbracat cum vrei, nici nu puteai sa spui ce vrei. Plus ca ne omorasera cozile la mancare. Stateam la cozi de ne plictiseam si daca nu aveai o relatie la o alimentara nu apucai sa iei si de acolo a plecat toata nemultumirea noastra, mai ales astia mai tineri, si cei batrani ca erau si foarte multi batrani, nu numai tineri.

I.C. Unii istorici spun ca momentul Intercontinental a fost decisiv. Practic acolo s-a intrerupt continuitatea si a inceput partea

L.C. Eu cred ca de la Sala Palatului, de la discurs de acolo. Bine asta este momentul […] dar practic cine a fost la Intercontinental si cine a muncit acolo practic a determinat continuitatea acestui inceput, acolo zicem ca e momentul decisiv de ruptura cu regimul comunist. Da! Deci de acolo s­-a strigat tot timpul “Nu plecam acasa!” Si ma rog… seara dupa 7 incolo dupa dimineata s-a adunat foarte multa lume.

Da, incepusera sa vina dupa ora 7.

I.C. Si securitatea pana mai spre dimineata nu a incercat sa va incetineasca.

L.C. A venit militia. O tentativa de dezorganizare, de imprastiere a oamenilor, dar am spus oamenii plecau si se adunau pe partea cealalta. De la Universitate veneau pe la Facultatea de Constructii. Iar ii goneau, iar veneau pana cand au facut baricada, dar am stat acolo si nu au avut ce sa ne faca pana dimineata cand au inceput sa traga.

I.C. Cunoasteti pe cineva care a patit ceva?

L.C. Da, am un amic. Un amic care a fost impuscat. Cucu Ionel. Cucu Nicusor,  dar nu a fost împuscat acolo ca noi dimineata la 8 ne-am dus sa ne schimbam si el statea pe la Vasile Conta, care statea vis a vis de unitatea militara care era statul major armata a 2-a si el s-a dus acasa si eu m-am dus tot acasa. Stateam atunci pe la Drumul Taberei si cand m-am intors sa-l iau pe Nicu, Nicu era impuscat pentru ca scosese capul pe geamul de la etajul 4 unde statea el si l-au impuscat in cap. Se credea ca e terorist. Pana sa vina tanchetele cu colonelul care a fost omorat acolo si cu ceilalti colegi ai lui de la Academia Militara, cu tanchetele care l-au omorat si isi bateau joc de trupurile lor acolo.

I.C. Ce parere aveti de teroristi? Au existat ei?

L.C. Eu unul personal nu cred.

I.C. Ca om  care ati participat acolo, cum comentati ideea ca totul  a fost un circ  pus la cale, cu teroristii, cu securitatea?

L.C. Eu cred ca securitatea a dat mana libera sa se intample toata asta ca altfel nu imi explic.

I.C. Cei care trageau in dumneavoastra erau pusi sa faca chestia asta sau o faceau ca regimul o sa cada si sa aibe si ei anumite avantaje?

L.C. Categoric au fost doua tabere in securitate. Tabara care a fost in afara securitatii, practic ei au fost cei care au dat drumul la revolutia asta, iar cei care au ramas au fost cei care au tras. In Militari eu nu am vazut sa fi tras. Erau insiruiti. […]

Pai eu nu am vazut personal, dar la vreo 20 m de noi un civil impusca un manifestant. Dar eu nu am vazut, doar am auzit. S-a auzit atunci: “Fugiti ca ne omoara! Fugiti ca ne omoara!”

I.C. Este pacat ca nu putem gasi dovezi.

L.C. Da! Nu avem de unde. Bine, cred ca istoria se stie, dar nu vrea sa se spuna adevarul.

I.C. Din pacate este foarte greu si pentru noi datorita faptului ca arhivele sunt inchise. Iar dintre cei de acolo au mai si disparut.

L.C. Au si diparut. Ce e interesant chiar si biblioteca nationala a ars. Este foarte interesant. Dar si ca toti si-au pus intrebarea de ce nu s-a tras in balcon. Deci noi eram acolo si din noi care eram jos, tot dintre noi au murit, nu 10 din balcon. Balconul era mai liber de tras in el decat …..

I.C.Este un adevar care nu se stie deocamdata, sau nu vrea sa se stie nu vreti sa fie spus?

L.C. Da, asta e.  Au murit multi, si daca stam sa ne gandim, sa analizam, au murit cam degeaba, ca mare lucru nu s-a facut, tot asa, coruptia este, tot asa este. Chestia interesanta este ca in majoritate tarilor foste comuniste s-a schimbat regimul (….) in mod doi, trei, (….) dar la noi, ca la romani.

I.C. Ce parere aveti revolutia, a fost influentata de factori externi ?

L.C. Eu zic ca da.

I.C. Sau a fost o implozie ?!

L.C. Eu zic ca de la Gorbachiov a plecat tot. Parerea mea, ca el a fost cel care a dat unda verde (…), cum a cazut si zidul Berlinului.

I.C Stiti ca astazi i se reproseaza lui Ion Iliescu ca a fost coleg cu Gorbaciov, dar nu cred ca este relevant.

L.C. Nu cred.

I.C. Nu este adevarat iar pana la urma urmei credeti ca Iliescu a ajuns el ca revolutionar , presedinte sau a fost ajutat sa…

L.C. Nu, se stia dinainte, deci el era persoana insarcinata de Ceausescu, deci el cunostea multe de politica, stia sa vorbeasca, avea cultura  politica si eu zic ca el a fost de fapt ajutat sa ajungă  președinte.

I.C. Se vorbeste de faptul ca Iliescu practic a participat, a facut parte dintr-un regim comunsit, dupa aceea a reusit sa se sustraga si pe urma sa ajunga ca presedinte.

L.C. La fel ca si cei care au semnat scrisoarea impotriva lui Ceausescu, cei sase.

I.C. Cei sase.

L.C. Si ei au fost comunisti, dar vazand ca nu se mai poate au trecut de  partea baricadei, de partea cealalta, deci eu zic ca nu asta, ca au fost comunisti, ca si acum sunt comunisti care sunt la putere, si nu din cauza ca au fost comunisti, nu, din cauza ca si-au dat seama ca poporul trebuie sa traiasca altfel.

I.C. Mai povesteati dumneavoastra ceva cu furturi, cu bani, cu

L.C. Eee, acuma nu stiu, nu putem sa spunem, dar se zice ca din C.C. au plecat saci de dolari, dar, nu stim, de la sala Palatului, astea sunt niste chestii pe care nu poti sa le argumentezi ca nu ai dovezi, sigur, ca pe vorbe nu se face nimic, si numai bani, s-a furat, s-a furat si din Primaverii, de la Ceausescu, de la vila, s-a furat si de la sora lui Ceausescu, deci si acolo cara lumea covoare si televizoare, deci de furat, s-a furat.

I.C. Ce parere aveti acuma, la 16 ani de la revolutie ?

L.C. E un pic mai bine,  diferit …

I.C. La nivel social ?

L.C. S-a distrus economia, asta e cel mai prost, nu mai sunt locuri de munca, s-au privatizat toate, si oamenii sufera ca nu au unde sa munceasca, sunt obligatii sa munceasca pe banii putini, atunci, cei care regreta pe Ceausescu, stiau foarte bine ca puteai sa-ti faci foarte bine un concediu in vara cu salariul pe care il aveau, acuma nu poti sa-ti permiti. Sunt toate scumpe, deci toate sunt scumpe, ca in U.E se scumpeste si benzina si motorina si gaze si lumina si asa mai departe, dar ei nu vor sa arate ca salariile sunt aceleasi si scumpirile sunt mereu, mereu, practic e mai greu, trebuie sa ai doua servicii ca sa poti sa te intretii acum.

I.C. Sa ne intoarcem la revolutie, de exemplu perioada cand ati participat, vroiati sa va aduceti contributia intr-un fel sau altul, familia cum a reactionat ?

L.C. Primul sfat, sa stau acasa cand au auzit ca se impusca, “stai acasa, stai acasa”, dar am fost un grup si am plecat, cu Aurica Moraru care este chiar, cum sa spun eu, maniac de chestia asta, ca dreptatea este, el a scris si (..) prin care a reusit sa se manifeste pe la Favorit, pe acolo, prin Drumul Taberei si el e cel mai inrait practic, ca el a si avut de suportat, ca l-a luat securitatea, si asa mai departe, dar asta e lumea, de fapt, ne-am incurajat unii pe altii, ca frica ne era la toti, ca nu stiam daca Ceausescu se mai intoarce sau nu.

I.C. Probabil v-ati gandit ca in timpul cand ati spus prima oara Ceausescu sau cand ati scandat ceva, va gandeati ca daca nu o sa cada Ceausescu, dupa aceea o sa va astepte…

L.C. Iar asta s-a intamplat la vreo trei zile, dupa 20 decembrie, pe la Craciun.

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT