Magistratii si neconstitutionalitatea masurilor luate de guvernanti


In acest post vreau sa ma opresc asupra unui comunicat de presa emis de AMR. Intr-o tara civilizata ar trebui tinut cont, macar din punct de vedere juridic de ceea ce spun magistratii: „în fundamentarea măsurilor de reducere a pensiilor şi salariilor nu pot fi invocate prevederile art. 53 din Constituţie, aceste măsuri fiind, în realitate, de natură a pune în pericol atât securitatea, cât şi siguranţa naţională”.

Articolul 53 din Constitutia Romaniei:

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

In opinia AMR invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului „contravine conceptului de siguranţa naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51 din 1991”.

Ceea ce evoca „ilustrii” nostrii conducatori referitor la Siguranta Nationala este in realitate o tampenie. Articolele din legea respectiva, redate mai jos, dupa cum veti citi, nu pot fi folosite pentru taierea unor drepturi a unei parti a societatii decat de oameni din PDL:

Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:

a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;

b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare din aceste fapte;

c) tradarea prin ajutarea inamicului;

d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;

e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;

f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;

g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;

h) initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;

i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savirsirea de asemenea fapte;

j) atentatele contra unei colectivitati, savirsite prin orice mijloace;

k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decit cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;

l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a) – k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.

Cand se iau masuri de siguranta nationala ar trebui luate nediscriminatoriu, ar trebui să privească întreaga naţiune şi nu doar o parte a ei, reprezentată de categoria bugetarilor care au fost supuşi exclusiv măsurilor de austeritate.

Tot AMR explica: „de altfel, nici un stat care a procedat la reducerea veniturilor nu a invocat motive de siguranţă şi securitate naţională, Guvernul dovedind astfel dispreţ faţă de drept şi statul de drept, redus doar la puterea executivă”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii magistraţilor precizează că, Guvernul nu a respectat principiul nediscriminării, măsura nefiind aplicabilă întregii populaţii.

Măsurile dispuse de aceste legi vizează în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar şi pensionarii, fiind excluşi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum şi salariaţii regiilor autonome şi a celorlalte companii, la care Statul este acţionar, ale căror venituri implică şi o componentă bugetară importantă„, mai spun reprezentanţii organizaţiei profesionale a magistraţilor.

Tot acestia sustin: „”Guvernul urmăreşte subminarea puterii judecătoreşti şi a activităţile unor categorii profesionale menite să asigure tocmai siguranţa şi securitatea naţională şi nicidecum să contribuie la înlăturarea efectelor crizei, precizând că măsura înlăturării pensiei de serviciu „este nelegală”, întrucât aceasta este prevăzută cu caracter definitiv şi nu temporar, aşa cum ar impune starea de criză.

Tot astfel, măsura de reducere cu 15 procente a cuantumului pensiilor stabilite pe Legea nr. 19/2000 este neconstituţională, încălcând şi practica europeană în situaţii similare care iar prin diminuarea valorii punctului de pensie, în realitate scăderea pensiei este de încă 15 la sută, rezultând că diminuarea reală a valorii pensiilor, va fi de 30 la sută.

Asociaţia profesională a magistraţilor consideră că în viziunea guvernamentală, puterea judecătorească este subordonată Executivului.

„Hotărârile judecătoreşti nu sunt executate prin dispoziţii exprese date în acest scop, judecătorii sunt ameninţaţi cu răspunderea pentru efectele crizei, dacă vor admite acţiunile având ca obiect drepturile îngrădite. Obligându-se prin Scrisoarea de Intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional să garanteze constituţionalitatea măsurilor luate, în realitate Guvernul s-a pronunţat şi asupra constituţionalităţii măsurilor în discuţie”, explică sursa citată.

Potrivit magistraţilor, criza economică nu poate constitui un pretext de a îngrădire a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, protejate constituţional şi la nivel internaţional.

Exemple in ceea ce magistratii sustin sunt multe, hotarari luate de acestia si nerespectate de catre guvern sunt la fel de multe.

Oare de ce nu or desfiinta MJ-ul. Asa nu ar mai fi contrazisi!