Dupa cum ziceam in postul trecut, echipa lui Vladimir Tismaneanu nu are onoare, principii si notiuni de civilizatie. A condamna comunismul este un act de noblete dar a nu recunoaste ca 22 decembrie a insemnat adevarata condamnare este vorba de sfidarea istoriei. Si dupa cum stiti, istoria nu iarta.
Pus in functia de Presedinte al Consiliului Stiintific, dl Tismaneanu nu se multumeste doar cu parametrii in care functiona institutul si vrea largirea acestuia. Ca un cadou pentru partidul iubit, vrea sa cerceteze revolutia din `89 si mineriadele. Cum un institut al mineriadelor inca nu avem, unul al Revolutiei din `89, avem.
Cum in Raportul Final se face referire la punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara ca act al legitimitatii revolutiei este mai mult decat evident ca cei care sunt la Crimele Comunismului vor interfera cu activitatea celor de la IRRD. De prisos sa mai zic ca vor contesta activitatea istoricilor de acolo si eventual cei de la ICCCR vor incerca sa-i reduca la tacere sau sa-i asimileze. Oricum va decurge activitatea noii conduceri sigur Ion Iliescu si echipa sa de atunci vor fi „vinovatii”.
De ce nu au extins oare activitatea acestui institut pana in 2004? Asa se ocupau si de A. Nastase.