Cum în domeniul nostru, al istoricilor, ești numit istoric nu fiindcă ai o diplomă ci pentru ceea ce ai produs ca și cercetător, ce ai adus nou în specializarea ta, așa ar trebui să-i catalogăm și pe politicienii noștri. Așa zisa bătălie a celor trei candidați ar fi trebuit privită în special după criteriul performanței. Cu ce sunt mai buni Dăncilă – Teodorovici – Fifor decât fosta conducere? Actuala conducere ar fi trebuit să ne explice un plan de acțiune, o strategie rezonabilă (promisiunile se întorc tot timpul împotriva omului politic) sau măcar a identificării ”dușmanului”. De ce PSD este mai bun ca celelalte partide, de ce trebuie ca românii să aleagă o persoană de stânga la Cotroceni? Mai mult, de ce PSD este un partid în defensivă și nu unul care atacă? Nu este în stare să facă agenda publică? Nu are comunicatori?
Urmărind activitatea membrilor social democrați de când au ajuns la guvernare cât și prestația lor de la Congresul din week-end constatăm fără prea multă greutate că alegerile au fost mai degrabă o răfuială decât o luptă, că până și candidații au știut că vor pierde în fața Vioricăi Dăncilă, că cei înscriși în cursă au vrut să se audă nu să câștige poziția de președinte al Partidului.
În fapt, Viorica Dăncilă a câștigat fiindcă este prim ministru! Iar membrii PSD (în acest caz), ca de fiecare dată, au fost oportuniști!
Invitat special la Congres, Călin Popescu Tăriceanu: a ”profitat de prezența lui” așa cum a declarat pentru a sublinia realizările din mandatul său din deceniul trecut. Apoi a opinat că ”justiția era în pragul colapsului”, cu bilețele și protocoale se hotăra soarta unor dosare și ca o concluzie, cel de-al doilea om în stat, și-a exprimat dorința de a scoate din justiția română cuvântul…”Paradeală”! Nu a explicat dacă are în prerogative posibilitatea sau cum poate face acest lucru!
Omul, care în calitatea sa de premier (al unei coaliții PNL – PD – UDMR – PUR), a retrocedat în 26 mai 2006 Castelul Bran. Spre bătrânețe, principesa Ileana s-a călugărit. Pentru ca cineva să fie primit la mănăstire, trebuie să renunțe la toate bunurile lumești iar principesa Ileana a renunțat, „de bună voie și nesilită de nimeni”, la toate bunurile sale materiale, inclusiv la cele moștenite de la mama sa, regina Maria. Împreună cu Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii de atunci, nu au ținut cont de acest fapt ci s-au grăbit să înstrăineze un castel al patrimoniului național!
Am scris aceste rânduri despre Călin Popescu Tăriceanu pentru că la Congresul PSD s-a referit în discursul său la ”complexul de inferioritate” cât și la Ion I.C. Brătianu și activitatea sa la Conferința de Pace de la Paris. Cu alte cuvinte, folosește și idei din istoria românilor, de care, în fond nu este preocupat.
În ce mă privește consider că discursul i-a fost scris iar acesta nu are nimic în comun cu Ion I.C. Brătianu. Nici măcar patriotismul! Dacă ar fi fost preocupat de activitatea lui Ion I.C. Brătianu, ar fi învățat atât de multe încât nu ar mai fi putut fi un politician de mâna a II-a.
Preocupat de a prinde nominalizarea pentru cursa prezidențială, referindu-se la Europa, a subliniat că Marea Britanie ne-a ajutat ”întotdeauna” în istorie. Chiar și atunci cânt W. Churchill a ajuns la un acord cu Stalin și i-a scris liderului sovietic pe un șervețel că Uniunea Sovietică trebuie să aibă influență asupra României de 90%? Sau chiar și atunci când premierul britanic David Lloyd George i-a scris aceluiași Ion I. C. Brătianu o scrisoare prin care-l invita ca România să intre în războiul greco-turc de partea Greciei? Nu vreau să vă gândiți cum ar fi arătat România azi dacă în locul lui Ionel Brătianu ar fi fost Călin Popescu Tăriceanu.
Dar așa se întâmplă când politicienii nu-și cunosc istoria și vor să se gudure pe lângă Marile Puteri!
Viorica Dăncilă: a avut un discurs scris de un om de stânga. Cuvintele mari nu au lipsit din mesajul său. Cu cât mai mari, cu atât mai gol au sunat! Parcă a fost un discurs făcut pentru un înalt prelat al BOR: prosperitate, demnitate, decență, respect! Mai trebuia să adauge credință! Credința membrilor PSD în președintele lor!
”Suntem preocupați de bunăstarea României” sau ”social democrația înseamnă grija față de oameni” până la ”sunt mândră că sunt social democrată” sunt expresii ale celor care-i fac Vioricăi Dăncilă textele. În ce mă privește consider că poți fi mândru de ceea ce realizezi ca persoană, cu toate că nu strică să rămâi modest, în loc de exprimări de genul ”mândru că sunt român” sau ”mândră că sunt social democrată”. Pentru prima calitate nu trebuie să faci nimic iar pentru cea de-a doua trebuie doar să te înscri într-un partid, social democrat!
Pe lângă promisiunile cu privire la autostrăzi (de ce nu realizări?) Viorica Dăncilă ne-a anunțat că vom moderniza școala românească iar justiția este o temă falsă!
Dacă nimeni nu mai ia în considerare promisiunile cu autostrăzile, mă așteptam să ne explice cum modernizează școala românească și de ce justiția este o temă falsă iar ca specialist în relațiile româno-turce mi-ar fi plăcut să aflu de ce spitalul regional de la Constanța se face în parteneriat cu statul turc? Un stat corupt, aflat în criză economică este foarte dornic să ajute statul român să construiască un spital la Constanța? Doar pentru a face un bine? Sau pentru a-și dezvolta investițiile în Balcani conform doctrinei neo-otomaniste? Consilierul lui Recep Tayyip Erdoğan, Egemen Bağış (degradat de la ministru la consilier după ce a fost prins cu o cutie în care avea peste 4 milioane de $) declara că România trebuie să se îndrepte spre Balcanii conduși de la Istanbul, nu să rămâne legată de Bruxelles!
Toți cei de la tribuna Sălii Palatului au remarcat rezultatele ”excelente” avute de Președinția română la Consiliului Uniunii Europene. Nu am urmărit eficiența României cu privire la celelalte state U.E. dar această președinție nu a rezolvat două teme importante pentru România: accederea la spațiul Schengen și cealaltă mult mai gravă, apropierea de R. Moldova. Mai mult, cei care se ocupă de diplomație, după evenimentele recente, au arătat că sunt repetenți în acest domeniu!
Istoria Congresului de la sfârșitul săptămânii s-a centrat pe viitor. Aproape toți cei care până acum o lună se îngrămădeau să-i intre în grații lui Liviu Dragnea, azi nu știu cum să se lepede mai repede de el. Din păcate, asumarea propriului trecut este un lucru atât de greu pentru conducerea PSD încât i-a transformat în oportuniști. Preocupați cu propriile interese, nu văd că partidul este paralel cu realitățile din România!