Centenarul nu este doar un număr! Nu este doar o aniversare metodică și robotică pe care trebuie să o bifăm la 100 de ani! Centenarul nu este festivism! Centenarul nu este doar pentru istorici sau doar pretextul pentru unii dintre politicieni, cei care vor să pară patrioți la 100 de ani! Centenarul nu înseamnă doar cunoașterea anului 1918!
Centenarul este o stare de spirit! Înseamnă conștientizarea trecutului nostru, înseamnă înțelegerea și cunoașterea propriei istorii. Înseamnă înțelegerea a ceea ce suntem, a ceea ce am fost, ceea ce suntem și mai important, a ceea ce putem construi. Cei care vreți, puteți găsi în propria noastră istorie, zeci de modele, de pionieri ai științei, artei, culturii. Puteți afla că nu suntem nici cei mai importanți din această lume dar nu suntem nici mai prejos de semenii noștri europeni.
Centenarul nu trebuie redus la evenimentul 1918, momentul înfăptuirii idealului național! Centenarul ar fi trebuit să ne facă pe toți românii, absolut pe toți să simțim românește! Să ajungă la toți, la țară ( forța motrică a construcției naționale), în școli, în universități, în comunitățile de români, în special la cei din jurul granițelor noastre dar și la românii de pretutindeni. Centenarul ar fi trebuit să existe și în Republica Moldova, și să rămână acolo! La fel și la Cernăuți! Să conștientizeze românii moldoveni ca perioada în care am fost în aceeași țară, am fost naturali, uniți și că viitorul lor este european, este într-o Europă din care vom putea fi iar împreună.
Avem vreo direcție, o strategie de țară?
Nu sărbătorim 100 de ani de România! Nu sărbătorim Centenarul României Mari!
Sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire!
Din păcate, am pierdut Basarabia după al doilea război mondial, o parte din Bucovina. Cadrilaterul (d.p.d.v. istoric nu era al nostru) nu mai este la noi.
Cei care doresc să se aplece asupra istoriei noastre pot folosi pentru personalitățile Unirii, a Marii Uniri, termenul de Întregitorii României Mari iar pentru cei care au dorința de a revedea România Mare, termenul de Întregirea României Mari!
Considerații despre Centenar!
Am putea evalua activitățile privind Centenarul structurate pe trei nivele:
- implicarea autorităților locale (funcție de cultura conducătorilor locali, s-au organizat sau nu evenimente, s-a scos în evidență rolul localității x în făurirea Marii Uniri)
- implicarea mediului științific ( în mare parte, majoritatea Universităților au organizat activități dedicate: simpozioane, conferințe, albume, volume omagiale, etc)
- la nivel politic – care este cel mai important, nu s-a observat o implicare, o structură care să aibă o strategie națională, regională, care să fie condusă de o echipă de istorici și manageri.
În privința Centenarului, putem constata că Victor Ponta în calitate de premier a înființat Departamentul România 100 (nu a fost ideea lui, bine că a ascultat sfatul unui înțelept) dar a limitat funcționarea acestui Departament prin trecerea lui sub coordonarea lui Gabriel Oprea.
Tehnocratul Dacian Cioloș în calitatea sa de prim-ministru a desființat Departamentul România 100 (suna mai bine pentru el) și l-a denumit Departamentul Centenar. Pe hârtie a funcționat atât în timpul său, cât și în timpul lui S. Grindeanu. Premierul Mihai Tudose a fost cel care printr-o ordonanță a desființat Departamentul Centenar și l-a transformat într-o Direcție în cadrul Ministerului Culturii în iulie 2017, cu mai bine de un an până la momentul sărbătoririi a 100 de ani!
Discursurile oficialităților în ședința solemnă din Parlament:
Discursurile oficialităților în Parlament au fost și de această dată politice. Liviu Dragnea a avut o greșeală în discurs, Viorica Dăncilă a avut un discurs bun, Călin Popescu Tăriceanu un discurs mediocru iar Klaus Iohannis a folosit momentul pentru a se război și la o ședință solemnă care ar trebui să îndemne la istorie pentru a se așeza deasupra tuturor.
Dacă toți au concluzionat că cel mai important moment din cei 100 de ani este integrarea euro-atlantică a României, de ce nu au precizat și numele celui care a coordonat acest demers?
Cred că ar trebui să medităm la ceea ce înseamnă a fi român, la ce putem face pentru a ne depăși, la ce plus valoare putem aduce, fiecare în propriul domeniu de activitate. Nu doar în preajma zilei naționale, nu doar prin schimbarea fotografiei de pe Facebook sau prin fotografierea cu simbolurile naționale.
Cu siguranță, dacă ne-am cunoaște trecutul am fi uniți, am avea o strategie comună, am avea un proiect de viitor!