Este revolutie in Egipt? Lovitura de stat? Revolta populara? Dictatura militara? Aceste intrebari vor aparea peste ceva timp in Egipt, cu siguranta. Cei care se bucura acum in piata considera ca viata lor s-a schimbat in bine, ca dictatorul a plecat, ca au scapat de saracie, vorbesc de libertate si spera la mai bine: Inshallah!!!
Omar Suleyman, fost sef al Serviciilor Secrete, primvicepresedintele Egiptului pus de Mubarak pare sa devina un fel de sef de tranzit peste o tara greu incercata. „Alaturi de armata, pastram echilibru si asiguram stabilitate pana la viitoarele alegeri” este fraza care sper sa nu-i prosteasca pe bietii protestatari. In primul sau discurs, acest Suleyman acuza mass-media straina (cea din tara fiind controlata).
In fond pe langa euforia plecarii presedintelui, egiptenii sunt in fata unui nou drum: democratie sau continuarea aceluiasi regim dar sub o alta forma. (Exclud posibilitatea unei variante de tip iranian asa cum unii analisti autohtoni priceputi in toate incearca sa le-o bage pe gat romanilor).
In acest moment unu din doi egipteni vor ca tara lor sa urmeze exemplul Turciei. Evolutiile ulterioare ne vor arata daca egiptenii (din pacate cu implicatiile Marilor Puteri) au optat spre mai bine. De la intentie la fapta este cale lunga si putem compara cu ceea ce se intampla in Romania. Si romanii in `89 au cerut si au reusit schimbarea lui Ceausescu dar nu au tinut prea mult cont de cine urmeaza. Oricine era mai bun decat scornicesteanul!
In fond, plecarea lui Hosni Mubarak este un plus pentru Egipt. Aceasta tara are o sansa insa depinde doar de incapatanarea celor care au reusit sa-l dea jos pe presedinte sa nu accepte un surogat in locul sau. Atentie de americani si israelieni care asta isi doresc!