"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2010 / 5 noiembrie

Versurile şi muzica poetului: veşnice. Peste 1 milion!

Carnet de istoric

Adrian Paunescu (20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010). Arhicunoscutul poet, gazetar, profesor, om de stiinta, politician si nu in ultimul rand flacara Cenaclului Flacara, de azi inainte nu mai este.

În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă în ciuda numeroaselor sanctionări aduse acesteia de către puterea comunistă. El a inventat sintagmele „generatia în blugi” si „muzică tânără”.

Tras pe linie moarta dupa 1985 – busculada de la Ploiesti – personalitate de prim rang a revenit in diverse functii de insemnatate: senator, presedinte al Comisiei de Cultura, etc.

Om de stanga, si inainte si dupa `89, consecvent principiilor si ideilor sale, apropiat dar totusi distant de regimul Ceausescu a incercat in vremurile trecute sa faca cat mai multe. Spre deosebire de generatia de azi, cea a lui si el ca exponent a avut un scop. Stia ce vrea. Ce a reusit, abia de azi inainte se va vedea.

Din pacate, intr-o lume in care avea prea multe de spus, suntem prea putini care vrem sa auzim.

Talentul, opera si muzica sa il aseaza printre cei mai mari poeti ai românilor.

Analfabeţilor

Adrian Păunescu

V-am spus că sunt un om periculos
Şi nu mi-aţi luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveţi pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare şi de teamă.

V-am spus că fac teribil de urât
De sunt călcat puţin pe libertate.
V-am spus ca sunt oşteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.

V-am spus să vă astâmpăraţi şi voi,
Cenzori capricioşi ai vremii mele,
C-o să vă coste scump măruntul moft,
De a ne face nouă zile grele.

V-am spus să puneţi mâna să munciţi.
Să nu mai tot pândiţi zeloşi din umbră,
V-am spus că n-o să placa nimănui
Pornirea voastră, tulbure şi sumbră.

V-am spus că vremurile s-au schimbat
Şi că situaţia e mai complexă,
Nu-i intelectualul – servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexă.

Şi lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre şi mimind tumulturi
Cu aroganţi şi trindavi doctoranzi,
Cu papagali care ţin loc de vulturi.

V-am spus şi am puterea să mai spun
Ca nu încape muntele în seră
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Şi de la căprioară la panteră.

V-am spus să nu-l fetişizaţi pe Marx,
Să nu-i păstraţi în spirt învaţătura
Şi voi într-una fără să-l ciţiti
Îl pomeniţi până vă doare gura.

V-am spus că bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Şi voi v-aţi decorat voi între voi
Când lupta este în desfăşurare.

V-am spus că muzica nu-i un microb
Care ameninţă civilizaţii
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care să-i placa daţi-i.

V-am spus, concetăţeni analfabeţi,
Şi luaţi aminte şi să ţineţi minte.
Dar nu ştiam ca v-aţi născut şi surzi
Şi scoateţi arma când vedeţi cuvinte.

1979

De acum si majoritatea celor mai înceți o să-l aprecieze!

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT