Radu Moraru si Grigore Cartianu si-au propus sa ne dezvaluie adevarul despre revolutia din `89. Laudabila initiativa daca ar fi si bine analizata. Pentru majoritatea este insa limpede ca „ziaristii” din context doresc sa-i arunce in spate lui Ion Iliescu toate nerealizarile de pana acum si eventual si inainte de `89.
Dupa campania mediatica a acestui eveniment important aseara a fost invitat – direct de la Jilava – in studiourile B 1, unul dintre cele mai importante personaje ale revolutiei romane. Ceea ce a declarat Victor Athanasie Stanculescu pentru cei care studiaza sau au studiat obiectiv evenimentul nu sunt noutati. In anumite cazuri, subiectivismul generalului arestat pe nedrept apare insa in principiu nu schimba datele cronologice ale revolutiei.
In opinia omului Stanculescu TVR a jucat rolul de panicare a popultiei iar pe cei care au folosit presa i-a catalogat oportunisti care au vrut sa-si faca imagine, iar cei care prevazand schimbarea au mers la TVR pentru asi spala imaginea si a deveni din comunisti convinsi oameni cu o gandire democratica, spalatori de imagine si diversionistii cei care se ocupau cu teme stabilite inainte pentru a exploata si a mentine starea de panica. O alta marturisire a dlui Stanculescu a fost ca intentiona sa inchida TVR-ul.
Traseul lui Ion Iliescu in timpul evenimentelor a fost reiterat si de general. S-a deplasat pe traseul TVR-MAPN-CC-TVR, lucru de altfel cunoscut. „Detinutul” de la Jilava afirma ca in acele momente Ion Iliescu a fost in permanenta legatura cu generalii Gusa si Militaru, care in opinia sa erau agenti GRU. Mai mult, a afirmat ca si Ion Iliescu stia acest lucru. Un eveniment necunoscut pentru mine (ramane de verificat) este afirmatia ca Ion Iliescu l-ar fi impiedicat pe Stanculescu sa-l aresteze pe Mihai Lupoi (si el in opinia generalului agent strain).
Tot la complotisti generalul ii enumera si pe Constantin Cico Dumitrescu si Silviu Brucan. De retinut este si afirmatia ca generalul avea o lista cu 1015 teroristi inchisi dar eliberati fara acordul sau de politie. Tot de la dlui aflam ca Ion Iliescu l-a pus ministru al apararii pe N. Militaru pe 23 decembrie.
O alta opinie a generalului a fost ca in 26 decembrie s-a tras asupra TAB-ului in care se afla ceea ce l-a facut sa creada ca se vrea eliminarea sa. Incriminarea lui Militaru este detaliata si prin faptul ca dupa ce acesta a fost schimbat din functia de ministru al apararii acesta luase cheile de la birou cu el. Deplasandu-se dupa chei la general acasa il intampina sotia acestuia: „a innebunit”. Tot de la general aflam ce i-a zis N. Militaru: „te rog nu schimba nimic, totul este pregatit ca armata sa preia puterea”. Dupa discutie, „m-am dus si i-am zis lui Ion Iliescu” concluzioneaza generalul.
Pe parcursul interviului, generalul a declarat ca era banuit ca va da o lovitura de stat si a explicat ca dupa intoarcerea din China unde efectuase o vizita, Ion Iliescu insista sa mearga in aceeasi zi cu el in…China. Tot acesta a declarat ca mai tarziu a aflat ca lui Ion Iliescu ii aparuse pe birou o nota in care era informat ca Stanculescu va da o lovitura de stat.
De retinut este declaratia prin care afirma ca pe 28 ianuarie 1990 Corneliu Coposu i-ar fi propus functia de ministru al apararii daca lucrurile se schimbau in favoarea lor.
In incheiere, in opinia generalului adevarul se va afla dupa moartea sa si a lui Ion Iliescu. In ce ma priveste, in mare parte lucrurile despre revolutia din 1989 sunt clare. O mare parte dintre evenimente sunt stiute iar campania de presa cu „tot adevarul” este o modalitate de a vinde subiecte. Ca orice eveniment istoric, lucrurile se stiu dar pe parcurs mai pot aparea noutati. Cum nimeni nu detine adevarul absolut tot asa si in cazul revolutiei ca si in primul, al II-lea razboi mondial nu se detine adevarul absolut.
Dupa ce „patimasii revolutiei” nu vor mai fi istoria isi va face treaba si documentele vor putea fi analizate fara patima.