In ce ma priveste, mi-a atras atentia capitolul III, Selectia tarilor, in care, consider eu autorii pleaca impropriu de la doua dimensiuni si anume sistemul social si politic coroborat cu numarul si genul de tari, p.115. Adam Przeworski si Henry Teume au propus doua tipuri de cercetare si anume unul pentru sisteme in majoritate similare, iar celalalt pentru sisteme in majoritate diferite. De altfel, in subcapitolul Despre nevoia de a segmenta inainte de a compara, autorii argumenteaza ca timpul analizelor globale lansate de Montesquieu, Spencer, Weber este depasit, delimitarea conceptuala, bine argumentata fiind mai logica. p.117. Analiza comparativa expune diferite categorii sociale: femei-barbati, tineri-adulti, protestanti-catolici etc. Un studiu comparativ cu cel al originii  sociale faciliteaza intelegerea comportamentului lor. Autorii nu clarifica insa metodele clare care stau la baza acestui studiu. p.119

O alta teorie lansata de autori este ca nu se pot compara “cariera ministeriala obisnuita din Orientul Mijlociu, Atlantic si lumea comunista”. Evident s-a scris mult despre tipologiile zonale care guverneaza asupra zonelor enumerate mai sus, ceea ce ma face sa cred ca teoria celor doi autori, logica si evidenta pe fond este cel putin amuzanta cand o numim teorie. p.120 Tot la aceeasi pagina autorii aduc in discutie o teorie a lui Richard Pride: o democratie stabila coincide cu anumite structuri de partid, in tari in care institutiile, credintele si practicile democratice exista de multa vreme.

In subcapitolul al XIV-lea Studiu de caz in perspectiva comparativa, apar mai multe tipuri de analize, majoritatea asa cum spune si titlul in urma unor studii de caz. De exemplu se analizeaza statul/statele care ii sunt cunoscute cercetatorului Barrington Moore care, in centru studiilor sale, se afla India, Japonia si China. Reinhard Bendix, in cartea sa, Kings or People, se opreste asupra statelor: Marea Britanie, Franta, Germania, Rusia si Japonia. Bendix vine cu o teorie practica si incearca sistematic sa evalueze rolul razboaielor in intemeierea natiunilor sau modul in care intelectualii contribuie la mobilizarea poporului. p.123 Analiza cazurilor deviante se gaseste in miezul metodei comparative. O metoda utilizata in comparare este cea binara care si ea la randul sau se imparte in implicita si explicita. Comparatia binara este implicita in perceperea celuilalt, privit ca diferit si vazut intr-o relatie continua cu cultura observatorului. Ne putem cunoaste mai bine tara daca am cunoscut si alte tari. Avem exemplul germanului Ralf Dahrendorf asupra societatii germane dupa ce a trait in Marea Britanie sau cel al lui Tocqueville asupra societatii franceze din SUA. Nu intotdeauna aceasta teorie poate fi numita sigura, uneori cei care scriu despre tara lor din afara, desigur au un punct putin diferit de cei autohtoni insa cei care locuiesc in propria tara pot observa mai atent functionalitatea/disfunctionalitatea propriului sistem si pot compara la randul lor cu sistemele statelor vecine sau chiar indepartate.

Compararea a doua tari sporeste interesul fiecaruia pentru cealalta si accentueaza in particular caracteristicile principale si originalitatea fiecarei situatii. Comparatia binara este folosita adesea pentru tari care prezinta similaritati contextuale, chiar daca scopul analizei este de a pune in evidenta diferente intr-unul sau mai multe domenii specifice. Intr-o comparatie binara, cele doua tari pot fi relativ asemanatoare sau relativ diferite. Daca sunt diferite, pot fi considerate uneori ca prototipuri doua serii de tari. Daca sunt relativ asemanatoare, cercetatorul simte sa incline la un moment dat sa extinda analiza si la alte tari similare.p.134

Intr-un alt subcapitol, Compararea tarilor similare, autorii arata ca nu vor folosi aceleasi mijloace pentru a compara sindicatele din Europa occidentala si pentru a studia procesele politice din tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare care difera de la caz la caz. Interesant ar fi fost ca firul analitic sa faca o comparatie si intre statele dezvoltate si cele din lumea a III-a  si sa explice cauza diferentelor dintre aceste state. In schimb, autorii accentueaza cuvantul “relativ” plecand de la exemplu cu un lant muntos si soarele care functie de miscarea sa, schimba  si peisajul. Asa si cu analiza statelor. Mai mult, niciunul din schimburile dintre civilizatii nu au reusit sa construiasca o punte peste prapastia adanca dintre lumea araba si cea greco-latina.

Intr-un anume sens, nicio comparatie nu este posibila daca nu exista si analogii si contraste. Nimeni nu compara obiecte identice cum tot la fel nu compara si obiecte total opuse. In fond, nu exista doua tari care sa fie identice cum nu exista nici doua tari care sa nu aiba ceva in comun. Comparatie se produce intotdeauna in punctul unde analogia se incruciseaza cu contrastul, toate comparatiile se bazeaza pe analogii.

Lucrarea amintita mai sus ne creioneaza o imagine despre cum se pot analiza doua sau mai multe state, cum se pot compara tipologiile de sisteme politice continentale, ne arata anumite deosebiri si asemanari intre state apropiate sau foarte indepartate. Cu o bogata bibliografie, autorii pun la baza opiniilor proprii teoriile diversilor sociologi, cercetatori, profesori, teoreticieni. Din pacate, autorii nu au depasit stadiul conceptual si teoretic pentru a aprofunda teoriile prin exemplu istoric pentru a intelege si mai mult asemanarile si deosebirile dintre temele abordate. In fond, fara cunostinte solide de istorie despre spatiul, locul, statul, religia si etapele prin care a evoluat/involuat nu putem intelege si analiza/compara modul cum functioneaza sistemul din statul respectiv.

Pe site-ul realitatea.net avem cateva  expresii din gandirea unui ministru. Acesta şi-a început discursul de miercuri dimineaţă prin a spune că incidentul de la Dolj în urma căruia un elev a murit după o altercaţie avută cu un coleg în şcoala în care învăţau, incident petrecut marţi după-amiază, “este, în momentul de faţă, în derulare”.

Evident, ministrul a vrut să se refere la faptul că cercetările în acest caz sunt în derulare, el făcând declaraţia la aproape 24 de ore de la care incidentul propriu-zis, soldat cu moartea unui elev, a avut loc.

Ministrul interimar Liviu Pop a ţinut apoi să-i mulţumească din suflet fostului ministru Mang, “pentru deschiderea pe care a dat-o”. “Sper ca şi în continuare, şi împreună cu dumneavoastră, să trecem printr-o perioadă foarte grea“, a continuat ministrul Pop.

Ministrul a greşit din nou atunci când a vorbit despre termenele depăşite pentru anumite comisii de organizare din minister, spunând că acestea reprezintă un lucru “care încercăm să-l rezolvăm”. “Deci sunt lucruri care se desfăşoară cu o viteză extraordinară, în 11 zile nu avem voie să greşim nimic, şi vorbesc aicea şi cu sâmbătă şi cu duminică”, şi-a încheiat Liviu Pop o altă idee.

Primul dezacord făcut de Pop a avut ca temă clasa pregătitoare. “Clasa pregătitoare, repet, ca şi celelalte ordine, rămân în vigoare”, a spus Liviu Pop. Cel de-al doilea dezacord a fost făcut atunci când ministrul interimar a conchis în legătură cu priorităţile mandatului său la Educaţie: “Priorităţile sînt în trei zile să ne organizăm efectiv de sus până jos, fără nicio greşeală”.

După ce a vorbit şi despre “o prioritate secundară”, ministrul Pop a ţinut să spună audienţei că este “la bază” profesor de matematică. Fraza cu care ministrul Educaţiei şi-a încheiat sesiunea de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor a fost: “Vreau să rezolv problemele care le am, nu să-mi pun probleme şi-apoi să caut soluţii la ele”.

La educatie, primul ministru USL propus nu a rezistat datorita cv-ului cu “probleme”. La domnul Mang lucrurile nu ar trebui sa se opreasca la demisie/demitere ci si la retragerea titlurilor universitare. Sa revina la titlul univ.pe care il avea la data aparitiei plagiatului. Desigur, dl interimar ar trebui si domnia sa sa plece din guvern. Poate ca cei care nu se descurca cu vorbele ar trebui sa lase spatiul public altora.

Imposibil ca Victor Ponta sa nu constientizeze ca atata timp cat conduce o echipa cu multe probleme ca cea de azi, popularitatea sa va avea de suferit.Risc asumat! Se para ca printre problemele principale ale PSD-ului in aceste zile este desfiintarea pragului electoral asupra caruia ma voi referi pe larg intr-unul din posturile urmatoare.

Poate daca grupurile de interese din spatele celor propusi ar renunta sau ar fi fortati sa renunte am avea si noi un ministru al educatiei. Imposibil, neutru!

Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, organizează Conferinţa ştiinţifică internaţională Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale. La eveniment vor participa istorici din Republica Moldova, România, Rusia, Polonia, Ucraina, Italia, Turcia, Austria, Letonia, Finlanda şi Lituania. Conferinţa se va desfăşura la Chişinău în zilele de 14 şi 15 mai şi la Iaşi pe 16 mai 2012.

Organizatori:
Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău
Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni

Colegiul de Onoare al Conferintei:
Academician Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Academician Ionel Haiduc, preşedinte al Academiei Române
Academician Dan Berindei, Academia Română
Academician Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei
Membru corespondent Demir Dragnev, Academia de Ştiinţe a Moldovei
Academician Andrei Eşanu, Academia de Ştiinţe a Moldovei
Alexandru Moşanu, prof. univ. dr. hab., membru de onoare al Academiei Române
Academician Ioan Aurel Pop, Academia Română
Academician Alexandru Zub, Academia Română

Comitetul de Organizare al Conferintei:
Gheorghe Cojocaru, conf. univ. dr., director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, copreşedinte
Gheorghe Cliveti, prof. univ. dr., director al Institutului de Istorie “A. D Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, copreşedinte
Silvia Corlăteanu-Granciuc, conf. univ. dr., secretar ştiinţific al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM
Ruslana GrosU, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, secretar responsabil
Bogdan Adrian Ceobanu, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie “A. D Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, secretar responsabil

Parteneri:
Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Chişinău
Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău
Facultatea de Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi
Primăria Municipiului Chişinău
Primăria Municipiului Iaşi
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, Iaşi
Fundaţia Academică “A. D. Xenopol”, Iaşi
Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Chişinău
Mişcarea Civică “Anul 1812″, Chişinău

Parteneri media:
TIMPUL de dimineaţă
Adevărul de Chişinău
Jurnal de Chişinău
Tele-Radio-Moldova
TVR-1
Jurnal TV
Radio Chişinău
Radio Iaşi

Agenda
Secţiunea Chişinău
13 mai
Sosirea, cazarea invitaţilor din străinătate
16.00-18.00 – Program cultural, Teatrul Naţional de Operă şi Balet (Bd. Ştefan cel Mare, nr. 152), Chişinău
18.00-22.00 – Recepţie, Restaurantul Hotelului “Vila Verde”

14 mai
Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
08.00-09.00 – Înregistrarea participanţilor
09.00-10.00 – Şedinţa de inaugurare
Mesaje de salut din partea:
Academician Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Academician Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române
Dr. Petru Guran, director al Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău
Dr. Constantin Tănase, copreşedinte al Asociaţiei Cultural-Spirituale pentru Cunoaştere şi Comunicare
10.00-11.30 – Comunicări în plen
Moderatori:
Academician Dan Berindei, Academia Română
Membru corespondent Demir Dragnev, Academia de Ştiinţe a Moldovei
Academician Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Ofensiva Imperiului Rus în Sudul şi Sud-estul Europei. De la acţiuni sporadice la strategii militaro-politice (sec. XVII-XIX)
Academician Alexandru Zub, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România: Basarabia: periplu istoriografic
Prof. univ. dr. Elena Kudreavtseva, Institutul de Istorie a Rusiei al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Moscova, RUSIA: ???????????? ??? 1812 ?.: ?????? ?????? ?? ??????? (Pacea de la Bucureşti din anul 1812: pătrunderea Rusiei în Balcani)
Prof. univ. dr. Fatih IYIYOL, Centrul Studii Balcanice, Universitatea Süleyman Şah, Istanbul, TURCIA: Before and after the 1812 Treaty of Bucarest from the perspective of the Ottoman state (Înainte şi după Tratatul de la Bucureşti din 1812 din perspectiva Statului Otoman)
Prof. univ. dr. Kurt Scharr, Universitatea din Innsbruck, AustriA: Reacţiile Curţii din Viena la politica expansionistă a St. Petersburgului în Sud-estul Europei la cumpăna secolelor XVIII-XIX (Reaktionen des Wiener Hofes auf die Expansionspolitik St.Petersburgs in Südosteuropa an der Wende vom 18. zum 19. Jahrhundert)
Academician Dan Berindei, Academia Română, Bucureşti, România:
Academia Română şi Basarabia
11.30-11.40 – Intervenţii
11.40-12.00 – Pauză de cafea
12.00-13.30 – Comunicări în plen
Moderatori:
Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Conf. univ. dr. Gheorghe Cojocaru, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Prof. univ. dr. Davide Zaffi, Universitatea Ca?Foscari, Venezia, Italia:
Ideologiile anexării şi Basarabia
Conf. univ. dr. Stoica Lascu, Universitatea “Ovidius”, Constanţa, România
Conf. univ. dr. Marian Zidaru, Universitatea “Andrei Şaguna”, Constanţa, România:
Tratativele ruso-turce şi interesele britanice in lumina corespondenţei diplomatice a Foreign Office-ului cu ambasada britanică din Istanbul din anul 1812
Conf. univ. dr. Vladimir Mischevca, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
1812 – geneza problemei basarabene. Aspecte politico-diplomatice
Prof. univ. dr. hab. Alexei Agachi, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Reorganizările administrative din Moldova sub ocupaţia militară rusă (1806-1812)
Prof. univ. dr. Constantin Hlihor, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucuresti, România:
Mutaţii geopolitice în ecuaţia de putere şi în arhitectura graniţelor în Sud-estul continentului european la începutul secolului al XIX-lea
Conf. univ. dr. Igor Şarov, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova:
Anexarea Basarabiei în istoriografia rusă şi sovietică: continuitate şi discontinuitate
13.30-13.40 – Intervenţii
13.40-14.30 – Prânz
14.30-16.00 – Comunicări în plen
Moderatori: Academician Alexandru Zub, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Prof. univ. dr. Francesco Guida, Universitatea Roma TRE
Prof. univ. dr. Marian Stroia, Institutul de Istorie “N. Iorga” al Academiei Române, Bucureşti, România:
Contextul internaţional şi condiţiile interne ale izbucnirii războiului ruso-turc (1806-1812) soldat cu pierderea Basarabiei
Prof. univ. dr. hab. Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române, Republica Moldova:
Anul 1812 în viziunea cercetătorilor din Republica Moldova
Prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, Universitatea din Craiova, România:
Rusia şi Principatele Române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea
Prof. univ. dr. Irina Potkina, Institutul de Istorie a Rusiei al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Moscova, Rusia:
???????? ????????? ??????????: ????????? ??????????? ??????? ???????????? ???????????? (Crearea provinciei Basarabia: câteva aspecte juridice ale identităţii naţionale)
Prof. univ. dr. hab., membru corespondent Demir Dragnev, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Eşecul politicii Imperiului Rus de a transforma Basarabia în vitrina Balcanilor în primele decenii de după anexare
Conf. univ. dr. Ion Varta, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Consecinţele raptului teritorial de la 1812 pentru românii basarabeni
16.00-16.20 – Intervenţii
16.20-16.30 – Pauză de cafea
16.30-17.45 – Comunicări în plen
Moderatori:
Prof. univ. dr. hab. Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române
Prof. univ. dr. Leonid Ghibianskiy, Institutul de Slavistică al Academiei de Ştiinţe a Rusiei
Conf. univ. dr. Ion Jarcuţchi, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Între Giurgiu şi Bucureşti: negocierile şi încheierea Tratatului de pace ruso-turc din 16/28 mai 1812
Prof. univ. dr. Vladislav GROSUL, Institutul de Istorie a Rusiei al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Moscova, RUSIA:
??????? ???????????? ????????? ? ??????? ?????? (Geneza autonomiei Basarabiei în cadrul Rusiei)
Academician Mihai Cimpoi, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova: Anul 1812 în publicistica eminesciană
Prof. univ. dr. Ion Bulei, Universitatea Bucureşti, Bucureşti, România:
Vechiul Regat şi Basarabia
Conf. univ. dr. Eriks Jekabsons, Universitatea din Letonia, Riga, Letonia:
Latvian – Romanian relations during interwar period: Context of Bessarabia (Relaţiile Româno-Letone în perioada interbelică: contextul Basarabiei)
17.45-18.00 – Intervenţii
18.00 – Program cultural
15 mai
08.00-09.00 – Înregistrarea participanţilor
09.00-11.30 – Comunicări în plen
Moderatori:
Prof. univ. dr. Constantin Hlihor, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
Conf. univ. dr. Nicolae Chicuş, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chişinău
Prof. univ. dr. Vladimir Morozan, Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, Rusia:
?????????? ? 1821-1828 ??.: ???? ?? ?????????? ?????????? ???? ???? (Basarabia în perioada 1821-1828: cursul spre lichidarea dreptului la autonomiei a ţinutului)
Prof. univ. dr. Ilkka Liikanen, Institutul Carel al Universităţii Finlandei de Est, Joensuu, Finlanda: Grand Duchy of Finland as a Political Space (Marele Ducat al Finlandei ca spaţiu politic)
Conf. univ. dr. Constantin Ardeleanu, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, România:
Sfârşitul Războiului Crimeii şi chestiunea Basarabiei – 1856
Conf. univ. dr. Alexandru Ghişa, Ministerul Afacerilor Externe al României, Bucureşti, România:
Basarabia şi riveranitatea Rusiei la Dunăre
Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, Institutul de Istorie, “A. D. Xeno?pol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România: Tribulaţiile “retrocedării” unei vremelnice recuperări teritoriale: Sudul Basarabiei (1878)
Conf. univ. dr. Vitalie Văratec, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Bucureşti, România:
Politica României de modernizare a Basarabiei meridionale 1857-1878
11.30-11.45 – Intervenţii
11.45-12.00 – Pauză de cafea
12.00-14.00 – Comunicări în plen
Moderatori:
Prof. univ. dr. hab. Ion Şişcanu, Universitatea de Stat “B. P. Has?deu” din Cahul
Prof. univ. dr. Malgorzata Julia Willaume, Universitatea din Lublin
Dr. Flavius Solomon, Institutul de Istorie, “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
De la emancipare naţională la lupta de clasă. Cristian Racovski şi chestiunea Basarabiei
Prof. univ. dr. Stanislav Kulciţki, Institutul de Istorie Naţională a Ucrainei al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev, Ucraina:           ????? 1931-1933 ??. ? ?????????? ???? (Foametea din anii 1931-1933 în RASS Moldovenească)
Dr. Leonid Ghibianskiy, Institutul de Slavistică al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Moscova, Rusia:
???????? ?????????? ? ????????-????????? ???????????? ? ????? ????????? ??????????????? ????????? ? ????????? ????? ???? ? ????????? ? ???-????????? ?????? ?? ????????? ????? ?????? ??????? ????? (Chestiunea Basarabiei şi contradicţiile sovieto-române în contextul general al împărţirilor teritoriale şi al relaţiilor dintre URSS şi Germania în Sud-estul Europei la etapa iniţială a celui de-al doilea Război mondial)
Conf. univ. dr. Alberto Basciani, Universitatea Roma TRE, Roma, Italia:
Annus horribilis: 1940 – 1941. Basarabia între sovietizarea forţată şi revenirea la România
Dr. Saulius Grybkauskas, Institutul de Istorie din Lituania, Vilnius, Lituania:
The Soviet “Governor General”. Second Secretaries of CC of Communist Parties in Baltic Republics and Moldova (”Guvernatorul general” sovietic. Secretarul II al CC al partidelor comuniste în Republicile Baltice şi în Moldova)
Dr. Vasile Buga, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Bucureşti, România:
Problema Basarabiei în relaţiile româno-sovietice (1964-1989)
Conf. univ. dr. Gheorghe Cojocaru, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:           Implozia URSS şi definirea coordonatelor istorice ale Republicii Moldova
Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Bucureşti, România:           Procese şi proiecte identitare în Republica Moldova. Moştenirea lui 1812
14.00-14.15 – Intervenţii
14.15-15.00 – Masa de prânz
Vizitarea Expoziţiei
Războiul ruso-turc din anii 1806-1812 şi anexarea Basarabiei.
Memoria Estului şi Vestului.
Muzeul Naţional de Arheologie si Istorie a Moldovei (str. 31 august 1989, nr. 121 A)
15.00-15.45 – Conferinţă de presă
16.00 – Plecarea spre Iaşi

Agenda Secţiunea Iaşi
16 mai Basarabia 1812 – 2012. Istorie si Patrimoniu
Atelier istorie modernă
Sala H1, Facultatea de Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza”
08.00-08.45 – Înregistrarea participanţilor
08.45-11.00 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Academician Andrei Eşanu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe al Moldovei
Dr. Veniamin Ciobanu, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Conf. univ. dr. hab. Pavel Parasca, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Chişinău, Republica Moldova:
Ţara Moldovei în geopolitica Rusiei în sec. al XVIII- lea
Conf. univ. dr. Sergiu Tabuncic, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Un episod din anul 1711 al relaţiilor moldo-ruse. Monumentul de la Semeni
Conf. univ. dr. Constantin Ungureanu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Răpirea Bucovinei în anul 1775 şi consecinţele sale
Lect. univ. dr. Cristian Ploscaru, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Aşezământul obrazovaniei Basarabiei. Conotaţii ideologice şi implicaţii politice
Conf. univ. dr. Ion Gumenâi, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova:
Impactul anexării Basarabiei la Imperiul Rus asupra organizării şi evoluţiei minorităţilor religioase din spaţiul pruto- nistrean
Prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Boieri şi moşii la 1812
Conf. univ. dr. Valentin Constantinov, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Încercarea recuperării moşiilor vistiernicului Matei Cantacuzino după 1812
Dr. Marius Chelcu, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Oraşe din Răsăritul Moldovei din 1812
11.00-11.20 – Discuţii
11.20-11.40 – Pauză de cafea
11.40-13.00 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Conf. univ. dr. hab. Pavel Parasca, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, Institutul de Istorie, “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Dr. Veniamin Ciobanu, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Poziţia Principatelor Române în relaţiile ruso-turce dintre anii 1812-1821, comentată în rapoartele diplomatice străine
Conf. univ. dr. Vitalie Ciobanu, Muzeul Armatei Naţionale, Centrul de Cultură şi Istorie Militară, Chişinău, Republica Moldova:
Basarabia în sistemul militar rus
Conf. univ. dr. Octavian Ţîcu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Politici şi practici imperiale ruse în Basarabia: reflecţii prin prisma recensământului din 1897
Dr. Vasili Kashirin, Institutul de Slavistică al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Moscova, Rusia:
??????? ????? ???????? ???????? ?? ??????? ?????????? ? ?????? XX ???? (Basarabia în strategiile defensive ale Statului Major Rus la începutul secolului al XX-lea)
Prof. univ. dr. hab. Vasile Bahnaru, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe al Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Meandrele culturii basarabene în cei una sută de ani de ocupaţie rusească
Dr. hab., membru corespondent Valeriu Pasat, Institutul de Istorie Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Elita intelectuală din Basarabia
13.00-13.30 – Intervenţii
13.30-15.00 – Prânz
15.00-16.45 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Prof. univ. dr. Ion Solcanu, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi
Prof. univ. dr. Vladimir Morozan, Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg
Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, Romania:
Anexarea Basarabiei de Rusia şi “tăcerea Europei”
Prof. univ. dr. hab. Valentin Tomuleţ, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova:
Impactul anexării Basarabiei la Imperiul Rus: proteste şi revendicări ale populaţiei (1812-1828)
Dr. Diana Eţco, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
O sută de ani de învăţământ teologic sub dominaţie rusă
Prof. univ. dr. Mihai Ştefan Ceauşu, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Austria şi moşiile din Basarabia ale Fondului Bisericesc greco-oriental al Bucovinei
Dr. Bogdan Popa, Institutul de Istorie “N. Iorga” al Academiei Române, Bucureşti, România:
August von Haxthausen despre structura socială a Basarabiei (1843)
Conf. univ. dr. Mihai Cojocariu, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Câteva aspecte cu privire la (ne)integrarea “coloniilor bulgare” din sudul Basarabiei în societatea românească (1857-1863)
Prof. univ. dr. hab. Pavel Cocârlă, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, REPUBLICA Moldova: Proprietatea funciară a locuitorilor ţinutului Hotin conform datelor catagrafiei din 1817
16.45-17.10 – Intervenţii
17.10-17.30 – Pauză de cafea
17.30-19.00 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Conf. univ. dr. Ion Varta, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Prof. univ. dr. Ion Solcanu, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Învăţământul în sudul Basarabiei (1857-1878). Înfiinţarea de şcoli
Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Politica de deznaţionalizare a românilor din Basarabia (1812-1917)
Prof. univ. dr. hab. Ion C, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Politica autorităţilor ruse de colonizare a sudului Ba?sarabiei
Ion Negrei, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Biblioteca Anului 1912. Cărţi apărute cu prilejul îm?plinirii a 100 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus
Conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Înscrierea comunităţilor alogene în politica de colonizare a Basarabiei după 1812. Cazul comunităţii greceşti
Conf. univ. dr. Gheorghe Negru, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Re?publica Moldova:
Limba română şi politica de rusificare în Basarabia
19.00-19.20 – Încheierea lucrărilor, concluzii
19.20-21.30 – Cocktail
Atelier istorie contemporană
Aula Filialei Iaşi a Academiei Române
08.00-08.45 – Înregistrarea
08.45-11.00 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Conf. univ. dr. Anatol Ţăranu, Institutul de Istorie, Stat şi drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
La 200 de ani de la raptul Basarabiei: Un studiu de caz – N. Iorga
Prof. univ. dr. Małgorzata Julia Willaume, Universitatea din Lublin, Institutul de Istorie, Lublin, Polonia: Bessarabia – its situation at the close of world war one in light of studies and contemporaneous political journalism (Basarabia – situaţia sa în ajunul primului război mondial în lumina studiilor jurnalismului politic contemporan)
Conf. univ. dr. Gheorghe Palade, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova:
Mişcarea de emancipare culturală şi naţională din Basarabia (1917)
Asist. univ. dr. Ionuţ Cojocaru, Universitatea Europei de Sud-Est “Lumina”, Bucureşti, România:
Basarabia: de la lupta pentru independenţă la Unirea cu România
Lector univ. dr. Lucian Topor, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Pacea de la Bucureşti (1918) şi chestiunea Basarabiei
Asist. univ. dr. Adrian Viţalaru, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România:
Locul Basarabiei în cadrul propagandei externe a româniei la sfârşitul primului război mondial
Dr. Cătălin Botoşineanu, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Basarabia interbelică în documentele arhivelor din Iaşi
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Evoluţia Basarabiei în cadrul civilizaţiei româneşti interbelice
11.00-11.20 – Intervenţii
11.20-11.40 – Pauză de cafea
11.40-13.00 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Prof. univ. dr. Davide Zaffi, Universitatea Ca?Foscari, Venezia
Prof. univ. dr. Ion Bulei, Universitatea Bucureşti
Dr. Cătălina Mihalache, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Nota “10″ la purtare: şcoala românească din Basarabia în primii ani de după Marea Unire
Dr. Bogdan-Alexandru Schipor, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Problema Basarabiei în relaţiile româno-britanice (1939-1940)
Conf. univ. dr. Mariana Ţăranu, Academia de Telecomunicaţii, Informatică şi Transport, Chişinău, Republica Moldova:
Modalităţi de organizare a acţiunilor informative sovietice referitoare la situaţia din România (1940-1941) Dr. Paul Octavian Nistor, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Basarabia în propaganda de război a României (1941-1942)
Dr. Mioara Anton, Institutul de Istorie “N. Iorga” al Academiei Române, Bucureşti, România:
Reconstrucţie naţională şi identitară: propaganda pentru Basarabia. 1941-1944
13.30-15.00 – Prânz
15.00-16.45 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Conf. univ. dr. Igor Şarov, Universitatea de Stat din Moldova
Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române
Prof. univ. dr. Ion Şişcanu, Universitatea de Stat “B. P. Hasdeu” din Cahul, Republica Moldova:
Formarea RSS Moldoveneşti: conjunctură, scop şi consecinţe
Lect. univ. dr. Florin C. Stan, Muzeul Marinei Române, Universitatea “Ovidius” din Constanţa, România:
Basarabia în contextul geopolitic al ascensiunii autorităţii Rusiei în zona Mării Negre (1812-1940)
Conf. univ. dr. Pavel Moraru, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Repub?lica Moldova:
Aspecte din viaţa politică a Basarabiei în timpul regim?ului Antonescu
Dr. Mariana Bagrin, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Cooptarea presei scrise (ziarelor) din RSSM în sistemul de propagandă în primii ani după reanexarea Basarabiei la URSS (1944 – 1948)
Dr. Marius Tărîţă, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Problema scriitorilor clasici în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în perioada postbelică
Conf. univ. dr. Elena Negru, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Campanii antiromâneşti din RSSM în anii 60-80 ai sec. al XX-lea
16.45-17.10 – Intervenţii
17.10-17.30 – Pauză de cafea
17.30-18.30 – Şedinţă de lucru
Moderatori:
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei Iaşi a Academiei Române
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Dr. Rasa Cepaitiene, Institutul de Istorie a Lituaniei, Vilnius, Lituania:
The problem of the leadership succession in the Soviet Union’s allied republics in the transition time to the Independence and later on (Problema succesiunii la putere în republicile sovietice unionale în perioda tranziţiei spre Independenţă şi ulterior)
Conf. univ. dr. Anatol Ţăranu, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Anexarea Basarabiei in 1812 si rădăcinele conflictului transnistrean
Prof. univ. dr. Valeriu Cuşnir, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova:
Premisele sociale, economice şi juridice ale reintegrării localităţilor din stânga Nistrului în cadrul legal al Republicii Moldova
Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Iaşi, România:
Relaţiile României cu Republica Moldova în ultimul deceniu al secolului XX
18.30-19.00 – Încheierea lucrărilor, concluzii
19.00-21.30 – Cocktail

A scrie despre Basarabia este o obligaţie a istoricilor. Dacă din punct de vedere politic lucrurile în privinţa acestei zone se mişcă greu în ceea ce priveşte domeniul ştiinţific, cercetătorii se pot pronunţa în urma demersurilor efectuate obiectiv fără teama de altadata. Această provincie a rezistat vremurilor deloc blânde sub otomani, ţarişti, sovietici în diferitele etape ale istoriei când era nevoită să-şi accepte suzeranul. Realitatea istorică dovedeşte că basarabenii şi-au păstrat limba, obiceiurile şi tradiţiile româneşti sub ocupaţie, lucru greu de realizat ţinând cont că ocupatorul acestei provincii s-a numit Imperiul Ţarist şi mai apoi Uniunea Sovietică.

Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România, în martie 1918, după mai bine de o sută de ani de ocupaţie rusească. În perioada următoare unirii, despre Basarabia s-au publicat numeroase studii de certă valoare ale unor reputaţi istorici: Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Ion Nistor, Alexandru Boldur dar şi memoriile unora dintre participanţii la evenimente: Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Onisifor Ghibu. Aceste studii şi memorii au abordat Basarabia dintr-o perspectivă naţională şi ştiinţifică, fundamentându-şi concluziile şi judecăţile de valoare pe date istorice incontestabile.

Istoricul Alexandru Boldur publica la Chişinău în 1928 un studiu: Unirea. Analiza psihologică a evenimentelor 1918-1928 în care arată ca se desprind trei concluzii în ceea ce priveşte opiniile unirii Basarabiei cu România: a) rolul principal în Unire l-au jucat factorii din Regat şi anume armata şi cei care reprezentau Regatul ca  Stere, Marghiloman, b) propaganda dusă de ardeleni a accelerat procesul şi c) unirea se datorează basarabenilor.[1]

Prima concluzie este susţinută de adversarii Unirii, adăugând fiecare în parte diferite nuanţe funcţie de interesul propriu. Cea de-a doua părere este susţinută de Onisifor Ghibu, participant la evenimente, care în cartea sa De la Basarabia rusească la Basarabia românească – Cluj, 1926 afirma: “Dacă în Basarabia n-ar fi acţionat în aceste vremuri extrem de critice şi alţi factori decât cei basarabeni, întreaga mişcare naţională de până aici ar fi rămas o simplă aventură naivă…Sfatul Ţării n-a avut norocul să se poată constitui pe baze pur naţionale….şi aceasta din cauza amestecului revoluţionarilor basarabeni veniţi de la Petrograd sub conducerea lui Inculeţ”[2]. Ultima concluzie formulată este susţinută de Ion Nistor care scria în 1923, în Istoria Basarabiei – carte apărută la Cernăuţi: “De formă Basarabia este un stat independent, în realitate însă noua republică n-avea nici organizarea cuvenită şi nici condiţiile de dezvoltare necesare pentru propăşirea unui stat. Fiecare om cu judecată îşi putea da seama că proclamarea republicii nu era decât un expedient vremelnic…Gândul acesta nemărturisit, trăia ascuns în cutele cele mai lăuntrice ale sufletului fiecărui moldovean adevărat….la privirea steagurilor biruitoare şi a ostaşilor eroici grupaţi sub adumbrirea lor, precum şi în urma propagandei de trezire şi deşteptare a conştiinţei naţionale, ce se făcea pe o scară foarte întinsă, de o pleiadă întreagă de intelectuali români din vechiul Regat, din Ardeal şi din Bucovina, se trezi în sufletul moldovenilor dintre Prut şi Nistru şi îndeosebi ale conducătorilor lor ideea consolidarităţii naţionale şi dorul de a se întoarce în sânul patriei mame”.[3]

Starea de fapt în Basarabia ieşită de sub dominaţia Imperiului Ţarist era cu totul pozitivă şi de o apropiere cât mai trainică cu vechiul regat. Rolul principal în Unirea Basarabiei cu România l-a jucat o generaţie întreagă, rol asumat în totalitate de actorii principali ai unirii, în special de Constantin Stere. Conştiinţa unităţii româneşti n-a putut fi distrusă cu toate persecuţiile la care românii au fost supusi. Revoluţia din februarie din Rusia a adus speranţe popoarelor asuprite de la periferiile imperiului ceea ce a făcut ca finlandezii, polonezii, letonienii, lituanienii, estonienii să lupte şi să-şi creeze state independente[4]. Pe fondul acestui context a apărut şi mişcarea de eliberare a românilor basarabeni. O parte dintre tinerii intelectuali basarabeni care se aflau la studii în principalele oraşe ruse au fost marcaţi de flacăra revoluţionară, susţinând dreptul basarabenilor la autodereminare. Ion Inculeţ, reprezentant al generaţiei Unirii afirma: “noi, fireşte, doream izbânda revoluţiei. Problema la început era cu atât mai uşoară, cu cât în lupta pentru dezrobirea politică, socială şi economică, noi cei din neamuri străine, aveam alături majoritatea poporului rus, dornic de a răsturna autocratismul. Ceva mai tarziu căile s-au despărţit, când naţionalităţile au prins a reclama drepturile lor. Unele au învins, ca polonezii, finlandezii, românii din Basarabia. Altele ca ucrainienii, georgienii au căzut sub un jug şi mai greu”[5].

Grupările din Basarabia s-au constituit şi sub formă de partid, militarii basarabeni s-au întrunit la Odessa la 2 martie 1917 şi au înfiinţat Partidul Progresist Moldovenesc iar la 2 aprilie a apărut Partidul Naţional Moldovenesc care în aceeaşi primăvară a anului 1917 au fuzionat cu scopul obţinerii autonomiei şi independenţei. La 2 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), stat autonom în cadrul Federaţiei Ruse. Două zile mai târziu au fost validate mandatele deputaţilor aleşi în Sfatul Ţării.

Contextul istoric al acelei perioade a favorizat trecerea de la faza de  autonomie la cea de independenţă după ce Rada de la Kiev a proclamat independenţa Ucrainei, stat care a manifestat pretenţii teritoriale asupra Basarabiei coroborată cu imixtiunea trupelor bolşevice în Republica Moldovenească şi ameninţări din partea Petrogradului. Pe fondul acestor tensiuni Consiliul Directorilor (o parte a acestuia era arestat de bolşevici) a făcut apel la guvernul român, aflat la Iaşi pentru a trimite armata să restabilească ordinea consfiinţită de Sfatul Ţării prin proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti la 24 ianuarie 1918. Tot la această dată, istorică, un grup de intelectuali au lansat o Declaraţie prin care îşi manifestau dorinţa de unire a tuturor românilor: “Ţara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, de la Tisa şi până la Nistru, şi încă dincolo de acest râu, până unde se întinde graiul românesc”[6].A fost practic prima declaraţie de unire care a anunţat idealul poporului român: unirea tuturor românilor într-un stat unic.

În şedinţa din 27 martie 1918 Sfatul Ţării a adoptat istorica Declaraţie de Unire a Basarabiei cu România în prezenţa primului ministru al României, Alexandru  Marghiloman. Cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţineri deputaţii basarabeni au votat pentru unire. După Unire în Basarabia s-a restabilit autoritatea statului român în toate domeniile iar dominaţia rusă a fost înlăturată. La 27 noiembrie/10 decembrie 1918, după ce s-a votat Legea privind reforma agrară în Basarabia, majoritatea deputaţilor Sfatului Ţării au acceptat anularea condiţiilor conţinute în actul de la 27 martie/ 9 aprilie 1918 referitor la unirea Basarabiei cu România. Prin adoptarea Declaraţiei de unire necondiţionată, Sfatul Ţării, în calitatea sa de for legislativ al Basarabiei, îşi duce la bun sfârşit misiunea istorică, autodizolvându-se. La 28 octombrie 1920, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, patru din principalele puteri aliate au hotărât să recunoască unirea Basarabiei. Tratatul pentru această recunoaştere a fost depus la Paris la 19 mai 1922[7].

În istoria sa, poporul român nu a fost unul care să caute să acapareze teritorii, să profite după urma altor naţiuni sau să subjuge economic vreun stat. Un manual de dezinformare, foarte bine făcut în sensul său mi-a fost dat să găsesc la Chişinău. Cartea de Istorie pentru clasa a XII-a scrisă de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Sprînceana, Sergiu Albu-Machedon, Anton Dumbravă, Ludmila Barbuş, publicat la Editura Cartea Moldovei, Chişinău, 2006 îi învaţă pe elevi istoria aşa cum îşi doreau cei care erau la conducere în acea perioada. Acest manual care încă există în sistemul de învăţământ din Republica Moldova face rău atât cetăţenilor moldoveni cât şi celor români. La pagina 12 criza economică mondială este prezentată astfel: “… din anii 1929 – 1933 a lovit crunt şi în ţărănimea Basarabiei. În anii 1929 – 1933 mulţi ţărani şi-au pierdut pământul. Se ruinau de regulă, acei care aveau mai puţin de 10 ha de pământ. Agricultura suferea mult şi de pe urma izolării ei de tradiţionalele pieţe de desfacere din Rusia….Toate avantajele în această privinţă le aveau proprietarii din celelalte regiuni ale României, care beneficiau de protecţia guvernului în sferele creditului, tarifelor şi mijloacelor de transport.” Referitor la politica economică a României în Basarabia!?

Aflăm pe pagina urmatoare că această criză economică mondială: “a avut un caracter dualist. Pe de o parte, s-au făcut eforturi pentru integrarea ţinutului în economia statului român, pe de altă parte, nevoile Basarabiei de credite şi mari investiţii capitale nu erau satisfăcute, deoarece pe plan internaţional problema Basarabiei nu era soluţionată…ţinutul pruto-nistrean s-a transformat într-un apendice agrar al României regale, într-o piaţă de desfacere a producţiei industriale a monopolurilor române şi străine”. Referitor la statutul şi regulamentul de funcţionare al Sfatului Ţării ne este prezentat un organ care dorea independenţa totală şi colaborarea cu Rusia “greu încercată de soartă” în acele momente.

La pagina 70, găsim explicaţii: “Unii lideri ai Sfatului Ţării negau totalmente apartenenta lor la ideea românismului”. La Congresul gubernial al oraşelor Ion Inculeţ, unul dintre cei mai activi oameni ai unirii Basarabiei cu România, a spus: “Separatism  în Basarabia, mai ales de cel românesc, nu există  şi dacă sunt de aceştia care privesc peste Prut, ei reprezintă doar un mănunchi de oameni. Calea Basarabiei se intersectează cu calea Rusiei, deoarece nu există  vreo ţară mai liberă  decât Rusia. Aşa vede lucrurile şi ţăranimea basarabeană… Chiar şi în prezent, când asupra Rusiei s-au năpustit atâtea nenorociri, nici într-un sat nu veţi auzi vorbe despre separarea de Rusia. Invers, în multe sate spun că stabilirea unei cârmuiri de sine stătătoare va însemna separatism, iar de aici nimeni nu se gândeşte la separatism… În prezent ne ameninţă Ucraina şi România, mai ales e mare pericolul din partea României. Nimeni din organizatorii creării organului ţinutal n-are nici gând de separare şi toţi doresc să conlucreze în strânsă unitate cu mareaţa Rusie”.

Subiectul este dezvoltat în aceeaşi notă.  La pagina 73 găsim un nou citat al lui Ion Inculeţ în calitate de preşedinte al Sfatului Ţării: “Sfatul Ţării, desigur, e pentru cea mai strânsă unire cu Republica Democratică Federativă Rusă iar toate zvonurile despre o oarecare orientare românească sunt absurde şi n-au nici un temei. Zvonul despre introducerea trupelor româneşti pe teritoriul Republicii Moldoveneşti e o absurditate totală”.

I. Ţurcanu, prezentat ca istoric comentează subiectul: “Faptele demonstrează că…Sfatul Ţării nu a avut totuşi destulă tărie şi autoritate pentru a stăpâni efectiv întregul teritoriu al Basarabiei, cu atât mai puţin pentru a organiza şi realiza unirea. După istoricii C. Kiriţescu şi St. Ciobanu rolul armatei române în realizarea Unirii a fost decisiv…. Aşadar, discuţia a fost iniţiată de guvernul român, care de fapt a propus o soluţie gata, pe care Sfatul Ţării era chemat doar s-o voteze.”

Tot la acest subiect, Negrei I., Postărencu D. afirmă cu privire la procesul de unificare cu România: “În ajunul intrării Armatei române în Chişinău (se induce idee că armata română a intervenit pentru a ocupa şi cuceri Basarabia), peste tot era o completă dezorientare…Trupele române inaintară….rămăşiţele bolşevice erau aruncate peste Nistru, lăsând 10 000 de morţi pe teren.”

Capitolul 8, p.77, Soarta Republicii Moldoveneşti şi Actul Politic de la 27 martie 1918 este prezentat pe aceeaşi linie: “Când din Chişinău a fugit banda bolşevică, a spus Pantelimon Erhan, am respirat aer liber, dar inima mea simte că încă nu toate necazurile noastre au luat sfârşit… Mi-e teamă de acele sate şi oraşe, unde este încă atât de puternică influenţa bolşevicilor şi neîncrederea în Sfatul Ţării,… unde cu furie se transmite din gură în gură că  Sfatul Ţării a vândut Basarabia pentru bani României. Şi e trist faptul că despre aceasta vorbesc nu doar masele întunecate şi neştiutoare, dar şi intelectualitatea”.

Istoricul Gh. Cojocaru prin scrierile sale, obiective în fond, apare ca un personaj subiectiv şi în neconcordanţă cu realitatea. Mai mult chiar, rău intenţionat prin prezentarea unor puncte de vedere în discordanţă cu documentele din arhive.

La pagina 79, se vorbeşte despre punctul de vedere al ţăranilor din satul Mereni: “Noi nu avem nevoie de unire, Sfatul Ţării ne-a trădat, nu avem nevoie de jugul românesc”.

În manual sunt prezentate pe larg, chiar detaliate evenimetele secolului al XX-lea în care atitudinea pro rusă este evidentă după principiul: lumina vine de la răsărit. Romanii sunt prezentaţi ca naţiune cotropitoare, care prin forţa armelor au ocupat Basarabia profitând de “clipele grele prin care trecea săraca Rusie”.

Desigur este un manual de propagandă şi îndoctrinare a elevilor moldoveni. Din păcate, ca şi în alte cazuri ISTORIA, este prima materie reformată când un sistem vine la putere. Evident, în anii `60 – `90, elevii moldoveni învaţă despre perioada de “înflorire” economică a Republicii independente, ajutată de Uniunea Sovietică.

Nu cred ca are rost să scriu aici că Basarabia este românească, că unirea cu România nu a fost forţată iar guvernul de la Bucureşti a considerat oricare parte a României ca fiind românească aşa cum am arătat mai sus. Nu cred că se pot găsi în perioada interbelică exemple care să confirme contrariul. Chiar şi minorităţile se bucurau de drepturi şi libertăţi: Art. 5 Constitutia din 1923 “Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin legi”.

Cred că este o datorie a noastră, a istoricilor de lua poziţie şi de a-i arăta şi combate cu argumente ştiinţifice pe cei care încearcă să manipuleze istoria.

[1] Iurie Colesnic, Generaţia Unirii, Chişinău, Editura Museum, p.8

[2] Iurie Colesnic, p. 8

[3] Ibidem, p. 9

[4] Ludmila Rotari, Mişcarea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 34

[5] Ibidem, p. 35

[6] Ibidem, p. 37

[7] Marin C. Stănescu, Armata română şi unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România 1917-1919, Editura  Ex Ponto, Constanţa, 1999, p.98

Una dintre ideile care ma intristeaza  este aceea ca USL-ul a venit la putere cand a vrut Traian Basescu&comp. Pana acum, de cate ori s-a votat pentru legi antinationale si anticonstitutionale, Traian Basescu impreuna cu coalitia se mobilizau si reuseau sa-si duca planurile la indeplinire. Acum, in preajma alegerilor avem un USL castigator printr-o motiune de cenzura care va arata ca nu pune in aplicare promisiunile ce le faceau din Opozitie. In tot acest timp, de la “intelectualii” portocalii diluati in diferite culori pana la postacii de serviciu vor cauta sa gaseasca asemanarile dintre cele doua tabere.

Un alt semn de intrebare este acela al traseistilor politici care batatoresc caile pe axa doctrinelor ca un betiv cararile catre nicaieri. Motivele acestor pupincuristi nici ca mai conteaza. UNPR-ul, la comanda? sau din obligatie nationala si morala s-a oferit sa ajute PSD. Minoritatile s-au scuturat de interesele proprii si au venit si ele langa guvernul binecuvantat. La fel si cativa PDL-isti care nu au mai suportat sa traiasca in binele propriu s-au sacrificat pentru binele national si au inscaunat la randul lor guvernul Ponta.

Pe scurt, alt guvern aceleasi probleme. Acum avem garantia ca problemele tind catre infinit, mult mai mult decat poate rezista un om, o viata, o speranta. Viata ramane aceeasi, posturile de stiri schimba rolurile. Ponta cauta  sa arate o imagine cat mai buna a ministrilor sai. Intre timp, PDL vine cu un document cum ca ministrul educatiei a plagiat. A trecut aproape o zi iar acesta inca nu a dezmintit. Acordurile cu FMI prospera, euro creste, carburantii la fel iar speranta reducerii TVA nu este pe placul FMI.

Noroc ca suntem optimisti si cu memorie scurta.  Bucurati-va de fotbal!

Share ]]> http://ionutcojocaru.ro/2012/05/09/bucurati-va-de-fotbal/feed/ 0 http://ionutcojocaru.ro/2012/05/08/rocada-politica-intamplatoare/ http://ionutcojocaru.ro/2012/05/08/rocada-politica-intamplatoare/#comments Tue, 08 May 2012 06:28:27 +0000 Ionut Cojocaru http://ionutcojocaru.ro/?p=2192 Guvernul Ponta e de bine. Toate-s bune si binevenite. Nu mai conteaza criticile la adresa PDL ca accepta ideile FMI, ca privatizeaza clientelar. Mai mult, parca toti romanii trebuie sa acceptam ca nu sunt bani si sa ne multumim cu 8% dupa ce au promis ca ei cand vor reveni la guvernare, primul lucru care-l vor face va fi reintregirea salariilor.

Cred ca V. Ponta a inceput cu stangul. La presiunea fasaita a presei  a renuntat la doua nominalizari in guvernul sau. In principiu daca-ti faci o echipa ii ramai loial si incerci sa o coordonezi ca un adevarat conducator si nu sa renunti la ei doar de dragul imaginii. Ori nu ii anunti inainte de a fi verificati.

Asa cum am mai spus, Andrei Marga nu s-a dezmintit si a gafat inca din start. Premierul economic pare omul providential al Romaniei, economistul numarul 1 al tarii Florin Georgescu este “garantia” ca  fara el V. Ponta nu are nicio sansa. Asa ca, acad. Mugur Isarescu s-a indurat pentru binele statului, care oricum o duce bine datorita priceperii sale, sa-l desemneze pe primul viceguvernator sa vegheze la economiile tarii. Asa ca, in logica mass-media nu prea conteaza restul de ministrii atata timp cat Florin Georgescu este in guvern.

Oricum ar fi, o trasatura caracteristica a poporului roman este nerabdarea. Nu a cazut bine PDL ca toti exulta. Nu ca nu ar fi un fapt asteptat de mult dar inca nu stim cum vor guverna cei veniti. O alta caracteristica este  bucuria scaparii de cei care s-au aflat la putere ca si cum nu ei i-au adus la guvernare.

Fiecarei actiuni politice i se construieste o logica explicativa. Ca si in cazul cu carul inaintea boilor asa si numirea ministrilor si apoi de ce? Indiferent de guvern e bine sa nu avem sperante ca sa nu traim deziluzii. Ce ar mai fi sa fim surprinsi placut? In Romania?

Persoanele de mai sus au fost alese sa faca parte din unul dintre cele mai asteptate guverne din istoria tarii. Asa cum am mai spus in unele dintre posturile trecute consider ca pentru noul guvern ar fi fost mai indicat sa nu apara fosti ministrii. Nici nu s-a intiparit in mintea oamenilor noii ministrii ca V.Ponta a si renuntat la V. Alistar, in urma unei presiuni fasaite din partea presei. Conceput pentru o perioada determinata in acest guvern  au fost pusi “inaintasii” celor care asteapta luna noiembrie pentru  a se reinstala confortabil la comanda. Exista o similitudine cu cei proaspat demisi. Prietenii stiu de ce!

Exista multi oameni cu semne de intrebare, dar a cere corectitudine in politica nu cadreaza cu spatiul balcanic de care suntem legati. Incomparabil cu guvernele PDL, lista propusa de Ponta ridica 3 semne de intrebare asupra lui Vasile Cepoi, Andrei Marga si Titus Corlatean. Nu atat a oamenilor in sine cat a ministerelor pe care le vor ocupa. Nu credeam ca un om care se respecta, Andrei Marga cunoscut ca un om cu o activitate indelunga in Educatie vrea sa fie ministru de externe. Un minister foarte important ocupat de un novice. Cum sa te impui in fata echipei de acolo, cand ea stie ca esti doar bine intentionat?

Titus Corlatean se va descurca bine in acest minister in comparatie cu predecesorul sau doar ca nu era anuntat acolo. Vasile Cepoi, PDL si Raed Arafat o ecuatie alambicata. USL suna o afacere facuta mai bine. Ceva in genul sa avem grija cat de cat si de oameni. Sper ca nu multe dintre tarele PDL sa nu se mentina si in urmatoarele guverne. Una dintre ele, Leonard Orban atarna inca.

Cum memoria politicienilor este resetata functie de interese tin sa aduc aminte ca tradatorii PSD se vor intoarce alaturi de vechii lor prieteni in folosul national si nu pentru interes.

Alaturi de sperantele in crestere ale romanilor, cresc toate: pretul carburantillor, euro, dolarul, temperatura. Cat mai sus!

Din cate se vede, in fata muzeului National de Istorie a Romaniei, pe scari, avem de acum inainte statuia lui Traian si O Lupoaica. Nu contest opera arhitectului Vasile Gorduz, dar a pune o statuie pe scari este aberant. De regula o statuie trebuie pusa pe un soclu, nu pe scari. Statuia trebuie sa te faca sa te gandesti la evenimentul care-l reprezinta si nu sa-ti starneasca rasul.
Am inteles ca statuia si amplasarea a prins contur la recomandarea academicianului Razvan Theodorescu care pe langa multele idei pozitive ii mai scapa si cate una tampa.

Banuiesc, ca orice prioritate romaneasca, USL-ul in aceste zile trebuie sa vina cu o lista de ministrii. Eronat ar fi ca printre ministrii sa se gaseasca cei care au mai fost. Nu poate reprezenta un suflu nou cu cei vechi. Sau nu se poate limita un  minister, cum ar fi al Educatiei cu doua variante trecute: Ecaterina Andronescu si Andrei Marga. Daca Victor Ponta nu intelege situatia, in cateva luni din bunavointa cu care este intampinat zilele acestea va cadea in extrema cealalta.  Ramane de vazut cum isi vor imparti ministerele si care vor fi alternativele.

Traian Basescu, cum se asteapta foarte multi va incerca sa atace guvernul cu fiecare ocazie. Va dori sa arate ca Emil Boc/MRU au fost mult mai competenti decat V.Ponta dar ca lumea nu i-a inteles. Un Traian Basescu in Opozitie ar fi ca pestele in apa. Numai ca vremea sa a apus. Asa cum toti politicienii functie de vreme urca, se mentin si coboara, asa si Traian Basescu nu mai reprezinta o miza astazi.

Optiunile sale au devenit limitate. Teama de suspendare, care pare aproape il va face prudent. Posibil sa greseasca si asa, Traian Basescu si prudenta nu coexista.  Caracterul sau limitat este cea mai buna proba. Mai ales din noiembrie, lucrurile sunt si mai prapastioase pentru domnia sa. USL-ul a promis, iar nu putini asteapta suspendarea sa.

UNPR-ul, partid constituit in Parlament, imoral si ilegitim dar legal si-a adus aminte ca izvoraste din PSD si ca sustine guvernul Ponta. Macar un ministru de-ar pastra Victoras. Ce conteaza ca pana ieri erau pe pozitii diferite,  conceptii diferite. PDL-ul era la putere, era bun…acum s-au saturat de PDL…si le place USL. Asa si in cazul UDMR care a dovedit ca fuge de opozitie ca dracu de tamaie.

In principiu mingea este la USL. Daca vor intelege ca sansa lor a venit destul de greu si odata dupa multi ani vor face treaba. Romanii s-au saturat de scuze, de umilinte, de sfidari, de demagogie etc si vor sa vada niste oameni care muncesc, nu-i asa pentru cetateni. Imi doresc sa cred ca lucruile se vor schimba pozitiv pentru Romania. Din pacate realitatea nu ma lasa.

Share ]]> http://ionutcojocaru.ro/2012/04/30/in-asteptarea-guvernului/feed/ 0 http://ionutcojocaru.ro/2012/04/27/22/ http://ionutcojocaru.ro/2012/04/27/22/#comments Fri, 27 Apr 2012 16:32:15 +0000 Ionut Cojocaru http://ionutcojocaru.ro/?p=2159 A gandi ca politicienii au suflet, ca pe fond emotiv pot sa-si exprime o intentie sau un punct de vedere este mai mult decat pueril. Asa cum stim totul in politica se negociaza iar functie de avantaje vin si voturile. Altfel motiunile trecute, ar fi trebuit aprobate toate. Care sa fie motivele logice ale politicienilor de a sustine un guvern care a taiat salariile bugetarilor cu 25% si cresterea TVA-ului? In afara faptului ca au fost rasplatiti pecuniar.

Motiunea de azi a trecut pe fondul apropierii alegerilor. Daca alegerile nu ar fi avut loc in lunile urmatoare cu siguranta traseistii, care pana acum au profitat de majoritatea legilor anticetatenesti, nu ajungeau la saturatie, cum a ajuns Catalin Croitoru, Mircia Giurgiu si altii de teapa lui in preajma alegerilor viitoare. Riscul facut de oameni ca el si ca toti cei care au trecut la USL este foarte mic iar speranta ca vor ramane demnitari si din 2012 creste progresiv.

Lait motivul celor care alearga dupa interesul personal starneste zambete amare. De exemplu liderul de sindicat al profesorilor, Catalin Croitoru a intrat in politica si pentru ca profesorii sa o duca mai bine. Ce a facut pentru ei, este cunoscut. Azi, el vorbeste de CONSTIINTA (bine va face dragilor alegatori care ati pus stampila pe el) …”nu mai poate sa-i priveasca in ochi pe parinti, familie etc” asa ca trece la PSD, care PSD a devenit un fel de femeie de moravuri usoare.

Episodul Elena Udrea – Sorina Placinta, a devenit unul normal datorita guvernarii PDL. Amenintarile cu zambetul pe buze, lacrimile meritate in opinia mea, regretele care nu mai au niciun rost au aratat inca o data fata acestei grupari. Elena Udrea  incerca sa o incurajeze ca intr-un sport ca se poate, ca se poate, dar sa aiba grija. Cei care citesc pe buze, poate vor descifra dialogul dintre cele doua femei…ca nu le pot numi doamne.

In aceeasi nota, deloc surprinzator a fost si Emil Boc, vorbind despre principii cu referire la epicentru de moralitate. Printre altele el crede ca PDL-ul este singurul pol de dreapta din Romania, iar toti cei de dreapta trebuie sa fie alaturi de acest partid. Mai mult, romanii ar trebui sa le fie recunoscatori ca ei, PDL, sau el, Emil Boc, a pastrat echilibrul si a scos tara la liman. Ar fi cazul ca unul dintre psihiatrii tarii sa se sacrifice si sa-l aiba in paza. Altfel, pacat de apropiatii sai. Etichetarea la adresa lui C. Croitoru cum ca “interesul poarta fesul”, adevarata pe fond, dar venita de la Emil Boc ii face un avantaj.

A cazut MRU, urmeaza consultarile. Intr-un fel Traian Basescu ar trebui sa-l numeasca pe Victor Ponta premier. Care in opinia mea ar face o greseala daca ar accepta. Numai ca i-ar fi greu sa refuze. Indeferent de ce va propune presedintele Basescu nu va conta foarte mult pentru cetateni. Cred eu, ca traseistii au intinat unitatea USL si au inceput cu stangul.

Castigul zilei de azi este trecerea PDL-ului in Opozitie, alaturi de partidul tradatorilor, UNPR. Ce va urma, vom vedea. Probabil mai rau ca Traian Basescu si acolitii sai sa detina fraiele puterii nu va mai fi.