"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2019 / 16 ianuarie

Prădarea școlilor din Pakistan


Lupta pentru prădarea școlilor Mișcării Hizmet continuă. Perseverența cu care statul turc încearcă să-și suprime proprii cetățeni, să-i aducă în fața ”Justiției” din Turcia, să-i umilească, să le nimicească familiile, să nu aibă voie să se angajeze, să nu aibă voie să părăsească țara, să le elimine și ultima fărâmă de demnitate, să fie catalogați teroriști și blamați public este de nedescris. Au transformat un stat, altădată pe calea spre Europa, într-unul mai mult decât răzbunător.

pak judge

De data aceasta a venit rândul școlilor aflate în Pakistan. Școlile înființate de adepții Mișcării Hizmet, au fost cerute de către statul turc statului Pakistan pe motivul apartenenței la Mișcarea Fethullah Gülen. Acestea au peste 11 000 de elevi și aproximativ 1 500 de profesori, dintre care aproximativ 120 erau turci. Subiectul aici este reprezentat de două state care își dispută o entitate privată și au găsit modalitatea prin care să poată pune mână pe ea. Astfel, profesorii turci în special, au fost declarați teroriști iar școlile unde aceștia activau trebuiau preluate de către Fundația Maarif, fundație a statului turc coordonată de președintele turc.

Într-o mișcare bruscă, menită a-l mulțumi pe președintelui turc care în noiembrie 2016 a efectual special o vizită la Islamabad pentru a presa guvernul pakistanez să-i ofere școlile, guvernul pakistanez a anulat toate vizele valabile și a ordonat profesorilor, conducerii și membrilor familiilor acestora (aproximativ 450 de cetățeni turci) și copiii școlari – să părăsească țara în trei zile.

Presiunile statului pakistanez asupra școlilor a continuat progresiv din 2013, legislația a fost ocolită ca totul să se întâmple cât mai rapid. Spre exemplu, din 16 noiembrie 2016, dată la care scrisoarea ministrului de interne pakistanez a ajuns la conducerea școlilor ca până pe 20 noiembrie să părăsească țara, cel mai târziu, personalul turc a rămas șomer, tulburat atât financiar cât și emoțional. De frică să nu ajungă cumva în Turcia, aceștia au solicitat diferitelor ambasade occidentale ajutor.

În data de 12 octombrie 2018, deputatul turc Yavuz Selim Kıran a sosit la Islamabad pentru o vizită de o zi împreună cu delegația Fundației Turkiye Maarif (TMV) și a cerut oficialilor guvernului pakistanez preluarea școlilor către fundația statului turc. După cum a raportat Agenția de știri anatoliană, el a spus că vor avea loc evoluții semnificative în Pakistan cu privire la Mișcarea Gülen.

După două luni de la această declarație, la 13 decembrie 2018, presa pakistaneză a informat că școlile PakTurk au fost transferate Fundației Turkiye Maarif după audierea / decizia extrem de accelerată a Curții Supreme din Pakistan.

Deputatul turc declara: „M-am întâlnit primul ministru pakistanez pentru justiție Muhammad Farogh Naseem și am vorbit despre transferul școlilor FETÖ către Fundația Maarif din Turcia (TMV) și extrădarea membrilor FETÖ în Turcia. Am vrut să fie extrădați din Pakistan, iar ministrul a declarat că se va ocupa personal de problema respectivă, au existat cazuri de urmărire penală și am solicitat și expedierea acestora, iar justiția pakistaneză a făcut pași importanți în privința FETÖ, vor exista evenimente concrete despre FETÖ în Pakistan.

Vom vedea cu toții care sunt acești pași. Săptămâna următoare Ministerul Afacerilor Externe și delegația Fundației Turkiye Maarif s-au întâlnit și cu Secretarul Educației Arshad Mirza la Ministerul Educației Federale în acest scop: ”Am reiterat cererea noastră de transferare a școlilor FETÖ către Fundația Turcia Maarif (TMV), deoarece aceasta este condiția noastră prealabilă și „sine qua non” în timpul luptei noastre împotriva FETÖ. Această organizație a exploatat sentimentele poporului nostru de mulți ani prin intermediul școlilor lor. Acum exploatează țările în care există. Dacă această exploatare nu este blocată, lucrurile cu care se confrunta ieri Turcia vor fi experimentate și în alte țări. Am continuat vizita oficială la Ministerul de Interne pentru a vorbi despre lupta împotriva problemelor FETÖ și a migrației neregulate. Ne-am întâlnit cu secretarul de interne Azam Suleiman Khan. I-am dat mesajul „Continuarea luptei împotriva FETO în Pakistan este obligatorie pentru a adăuga un impuls relațiilor noastre existente” și a adăugat problema migrației neregulate între noi și Pakistan. Pakistanul este una dintre țările de unde Turcia primește cea mai mare migrație ilegală. Pakistanul cunoaște sursa și soluția acestei probleme și dorește să colaboreze cu noi.

Un avocat pakistanez a depus în data de 3 decembrie 2018 o petiție la Curtea Supremă din Pakistan. Acesta reprezenta Fundația Maarif care a declarat Mișcarea Gülen teroristă, cu scopul de a prelua școlile. Pe 12 decembrie, într-o ședință care a durat maxim 10 minute un raport complet care reprezenta poziția guvernului turc a fost prezentat de procurorul general Amir Rehman, în numele guvernului federal.
Decizia, cerută și aprobată întocmai de către Curtea Supremă a venit înaintea vizitei programată în Turcia a președintelui Curții Constituționale din Pakistan. Acesta se va întâlni în Konya, pe 17 decembrie 2018 cu președintele turc. (vezi foto).

zuhtu arslan

Câteva zile mai târziu, 4 ianuarie 2019, prim ministrul pakistanez vine în vizită oficială la Ankara. Imediat au apărut știri că subiectul principal l-au reprezentat școlile, mai ales după ce guvernul pakistanez a declarat ”la fel ca statul turc” Mișcarea Gülen, drept teroristă.

Guvernul turc a încercat de mult timp să „islamizeze” sistemul educațional al Turciei, plasând liceele imam-hatip în centrul politicilor educaționale. Mai mult de doi ani, guvernul turc a încercat, de asemenea, să-și exporte politica în străinătate prin preluarea școlilor turcești începute cu ani în urmă în întreaga lume de către cetățenii turci și respectiv din diferite țări.

Din cele câteva idei expuse se pot naște câteva întrebări:

– Cum se poate asigura că Fundația Maarif, care a fost înființată pentru a prelua școlile private în scopul servirii intereselor guvernului turc și a lui Erdoğan, ar putea fi benefică pentru comunitățile locale pe termen lung?

Obiectivul real al preşedintelui Erdoğan este acela de a servi nevoilor educaționale ale comunității locale? Ce se va întâmpla când guvernul se va schimba după alegeri?

– Care este situația financiară a Fundației Maarif? Cât de transparentă este? Fundația a furnizat în mod transparent surse de finanțare guvernului pakistanez?

– Cum putem demonstra că Erdoğan, care a folosit orice ocazie să-și servească propria agendă islamică, nu va folosi aceste școli Maarif de dragul propriilor interese politice?

– Președintele Erdoğan își va păstra promisiunile cu privire la aceste școli, în timp ce are un istoric de a-și inversa promisiunile ori de câte ori dorește?

– Ce se va întâmpla cu reputația internațională a acelor țări care colaborează cu guvernul Erdoğan care a câștigat reputația de stat corupt și autoritar de către grupurile de supraveghere a drepturilor omului și al agențiilor internaționale de știri?

– Cu cine și ce organizații (guvernamentale / neguvernamentale sau politice / apolitice) colaborează Fundația Maarif la nivel local?

– Cum putem demonstra că Fundația Maarif este capabilă să mențină nivelul de educație al PakTurk, care are o experiență activă de aproape un sfert de secol?

– Este guvernul statului pakistan conștient de marile pericole la care este târât?

Curtea Supremă de Justiție din Pakistan se bazează pe o petiție care este înclinată și extrem de pro-turcească

Pot apărea reacții internaționale și sancțiuni. Pakistanului i sa comunicat deja un aviz al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului al ONU privind drepturile copilului și abuzurile în materie de drepturile omului comise în timpul răpirii și deportării a unui fost profesor de la Paktuk, Mesut Kaçmaz, și a familiei sale în Turcia. Pakistanul este un membru ales în mod obișnuit la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, astfel încât țara să permită erodarea popularității sale prin măsuri de oprimare împotriva indivizilor și întreprinderilor private, fără o justificare corectă?

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT