Stupidul Florin Iordache


După întâmplările de azi, mi-au trecut prin minte multe idei. Cel care m-a făcut să zăbovesc pe acest subiect, este acest Florin Iordache. Mărturisesc că nu l-am ascultat până azi și după câteva (probabil) idei exprimate mi-am dat seama că nu am pierdut nimic. Un personaj dezarticulat intelectual. Azi, cunoscând multe dintre întâmplările care l-au făcut foarte cunoscut, m-am întrebat ce vrea el în fond. Ce stă la baza rațiunii (dacă o are) sale? Să înțeleg ce vrea omul acesta, omul care ne reprezintă pe noi, care a fost ministrul justiției, care este vicepreședinte al Camerei Deputaților.

iordache-neblurat-gest-1-e1542194552675

Mărturisesc că nu am înțeles. La o minimă căutare pe google găsiți declarații care se contrazic de la o lună la alta. Situații reale, video, în care-l vedem într-o ipostază și el ne spune contrariul. Cred că este genul de om care nici el pe el nu se înțelege. Pare genul care nu s-a întrebat niciodată ce vrea să facă cu el, cu viața lui.

Am căutat în propriul lui CV cu scopul de a mă dumiri asupra pregătirii sale. La o citire atentă, găsim un om nehotărât, în continuă căutare a unei specializări. Nu a reușit în nimic, așa că a ajuns parlamentar!

Nu a urmat o facultate ca apoi studiile sale să și le aprofundeze în domeniul ales. NU! A absolvit Facultatea de Mecanică și din inginer s-a mai înscris la o alta care nu are nicio legătura cu prima și anume dreptul. L-am putea numi inginer jurist! Doar că după facultăți, în propriul cv trece:

2004 -Institutul Naţional de Administraţie -cursuri postuniversitare și tot în
2004 tot Institutul Național de Administrație – masterat.

Să nu știe juristul Florin Iordache că masteratul înseamnă cursuri postuniversitare? Sau a vrut să pozeze într-o persoană inteligentă și s-a gândit să scrie cursuri universitare, să vedem că sunt mai multe și apoi a scris și un masterat, nu masterate.

După ce și-a făcut încălzirea cu aceste masterate, mai face unul, în drept după care merge la Colegiul Național de Apărare pentru încă o diplomă. Nu vreau să faceți vreun efort prin care să vă imaginați cum ne-ar apăra Florinel.

Ca să vedeți cât este de perseverent, a terminat și un doctorat la un an distanță de masteratul în drept și Colegiul Național de Apărare (făcute concomitent). Nu dă foarte multe detalii despre doctorat, spune doar titlul  Relații economice internaționale!

Îl și vedeți studiind economia internațională, analizând teoriile economice, crizele financiare, relațiile economice la nivel planetar, inventând propriile sale teorii și propunând soluții economice și pentru România. Și ca să fie și elegant în exprimare, termină și Institutul Diplomatic Român.

Pentru a ne face în ciudă, pe lângă faptul că a ținut să ajungă în Parlament, nu se duce către o comisie economică ci merge în zona juridică, unde se va ocupa de Legile Justiției.

Și dacă nu era suficient, aflăm că are și hobby-uri: literatura și istoria. Am scris despre aceste hobby-uri cu speranța că poate află și colegii săi din comisia Centenar. Îl pot chema pentru a-i ajuta.

Revenind la ideea de mai sus, presupun că nu știe ce vrea de la el. M-am întrebat apoi, ce vrea de la noi. Cu ce am greșit noi, care după ce ne încurcă viața prin legile susținute și propuse de el, ne mai și arată muie?

Cred că el nu vrea nimic de la el sau de la noi ci este (doar) un alt individ mercantil. Pot înțelege fidelitatea, pot înțelege un om mercenar dar când devii bădăran, nu mai pot găsi explicații.

Nu am văzut o reacție promptă din partea colegilor de partid, nu am văzut o delimitare față de gestul său nu am văzut o cerere privind demisia sa. Acești oameni cu aceste specializări au dus în derizoriu profesiile lor încât colegii lor care au terminat școala la timp și pe bune nu mai sunt credibili.

În puținele minute în care l-am ascultat am observat un om cu convingeri și certitudini. Nici măcar o minimă îndoială, o ezitare.

Doar convingeri!