"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2018 / 29 iunie

Un emițător


Președintelui nu i-a ajuns tribuna de la Cotroceni, cadrul de la bicicletă, schiurile sau terenul de golf. Nici saloanele oficiale dedicate tocmai principiului comunicării. Acestea nu sunt demne de a transmite mesaje importante la fel cum este scena din grădina ambasadei Statelor Unite.

Ceea ce a făcut președintele Iohannis la recepția oferită de Statele Unite cu ocazia zilei naționale, este jenant, dacă ar avea jenă, chiar și pentru propria persoană. A merge la o recepție unde subiectul este oricare altul decât “democrația” și a-și spăla propriile probleme pe pământ american, sugerând practic „ajutorul” Statelor Unite pentru a salva democrația iese din competențele președintelui român.

klaus-iohannis-la-receptia-de-ziua-sua-avem-nevoie-de-o-guvernare-responsabila-536589

Când eram convins că nimeni nu pronunță la nivel declarativ dintre oficiali cuvântul democrație mai des decât Erdoğan, văd că vine din urmă președintele român care se luptă cu democrația sau pentru democrația cu mijloace nedemocratice. Niciun alt stat care se respectă nu caută să implice ambasade, comisii sau alte pârghii în luptele interne.

Conform declarației: „Ne alăturăm prietenilor şi partenerilor noştri americani în anul Centenarului României moderne. Istoria României – cea de dinainte de 1989, dar şi prin evenimente mai recente – ne reaminteşte constant că democraţia nu trebuie luată drept un dat garantat. Poate că aceasta este cea mai mare lecţie pe care trebuie să ne-o însuşim la acest bilanţ de 100 de ani de devenire modernă. Democraţia trebuie consolidată şi apărată în fiecare zi, cu toată determinarea, în România, Europa şi în toate colţurile lumii”

Pentru a înțelege, propun să facem o analiză pe text. Prima propoziție Ne alăturăm prietenilor şi partenerilor noştri americani în anul Centenarului României moderne, este una văduvită de fapte. Cum suntem parteneri cu americanii de multă vreme, la ce se referă președintele când declară că ne alăturăm în anul Centenarului României Moderne. Faptic este vorba de Centenarul Marii Uniri nu a României Moderne. Pentru cei care nu știu, România Modernă este catalogată de istorici în perioada 1859 – 1918. Faptul că nu cunoaște istoria României nu cred că este o surpriză. Doar acum câteva zile l-am văzut pe președinte cum pedala pentru Centenar prin oraș cu un grupuleț de bicicliști chiar de ziua tricolorului.

Istoria României – cea de dinainte de 1989, dar şi prin evenimente mai recente – ne reaminteşte constant că democraţia nu trebuie luată drept un dat garantat. Aici nu știm exact la ce perioadă de dinainte de 1989 se referă președintele. Intuim că la perioada socialist totalitară, perioadă în care nu cred că se putea vorbi de democrație în sensul clasic. După 1989, indiferent de evenimentele petrecute, nu cred că se poate invoca științific un moment în care democrația nu a mai existat sau a fost pusă în discuție. Cu toate exagerările…..

Poate că aceasta este cea mai mare lecţie pe care trebuie să ne-o însuşim la acest bilanţ de 100 de ani de devenire modernă. Democraţia trebuie consolidată şi apărată în fiecare zi, cu toată determinarea, în România, Europa şi în toate colţurile lumii”  Trecem peste devenirea modernă în epoca contemporană. Cei 100 de ani au fost cei mai crunți din istoria omenirii: primul război mondial, cel de-al doilea, comunismul, nazismul, au produs cele mai mari pierderi de vieți omenești, cele mai oribile crime, încât da, democrația trebuie consolidată. Dar nu de către un președinte care nu respectă decizia Curții Constituționale, care agreează și susține un dosar făcut de către DIICOT (care nu are competențe pentru Înaltă Trădare) pentru anchetarea primului ministru pentru trădare națională, o premieră la nivelul acesta.

Faptul că președintele Iohannis este preocupat de democrația din Europa și din toate colțurile lumii este lăudabil. Doar că ar trebui cineva să-i comunice că lumea nu este în colțuri, sau pe înțelesul unui fizician, că lumea locuiește pe un pământ plat. Sau și mai simplu, rotundă.

„Timpurile dificile cu care ne confruntăm acum au însă şi capacitatea de a ne atrage atenţia asupra necesităţii de a păstra unitatea şi solidaritatea între ambele maluri ale Atlanticului,  ne dezvăluie un președinte transoceanic, unul care nu mai are loc între propriile granițe și este hotărât să păstreze unitatea și solidaritatea între ambele maluri ale Atlanticului!!! (de care România nu este legătă geografic) Poate ambasadele statelor riverane Atlanticului vor lua atitudine cu privire la această declarație a președintelui.

Uitați: Relaţia transatlantică nu este importantă doar pentru securitatea şi prosperitatea comune a UE şi Statelor Unite, dar şi pentru setul esenţial de valori democratice ale comunităţii occidentale din care facem parte, pentru că, dacă valorile care stau la baza societăţilor noastre occidentale se erodează, atunci însăşi substanţa relaţiei transatlantice este ameninţată”,.

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT