"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2017 / 7 august

No man’s land


Publicam la începutul lui aprilie 2015 un punct de vedere al reprezentantului Yemenului în România pe blogurile Adevărul. Îl reiau acum, adaug un documentar recent din care reiese că situaţia s-a înrăutăţit mai mult decât ne-am aşteptat. Luptele interne, implicarea Iranului, Arabiei Saudite, pasivitatea aparentă a Federaţiei Ruse, interesele Statelor Unite cât şi implicarea activă a ISIS au distrus o ţară. Putem constata că Uniunea Europeană nu are politici active globale, interesele Marilor Puteri în zonă ţin mai mult de petrolul şi gazul Yemenului decât de preocuparea pentru mult popularizata sintagmă a Drepturilor Omului. Golful Aden, importanţa strategică sunt alte puncte strategice pe agenda puterilor globale.

Ştirile despre Yemen vin din ce în ce mai des. Ţara este devastată de un conflict sângeros în care populaţia are probabil o singură grijă, aceea de a supravieţui. Un stat ce deţine rezerve importante, situat într-o zonă strategică foarte importantă se află astăzi în impas.

Într-o încercare de a înţelege ceea ce se întâmplă acolo i-am adresat câteva întrebări Excelenţei Sale Al-Iryani Arif Ali din cadrul Ambasadei Republicii Yemen la Sofia, cât şi reprezentantul Secţiei de Afaceri în România.

Excelenţă încep prin a vă mulţumi pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Mai ales în această perioadă cu probleme în zonă. Este perioada în care se discută din ce în ce mai des despre Yemen. De ce au început să apară tensiunile în Yemen şi de ce astăzi statul dvs. se află în război?

În primul rând vă multumesc. Vreau să vă spun că Yemenul a fost în stare de război tot timpul din 1920 după ce a plecat şi ultimul soldat otoman, a urmat al doilea război în 1962, prima revoluţie yemenită împotriva regelui din nord soldată cu proclamarea Republicii Arabe Yemen. A urmat un conflict impotriva colonizării engleze – în sud – în urma căreia englezii s-au retras în 1967. Din păcate, după ce au plecat englezii, nu am putut unifica Yemenul de Sud cu cel de Nord. Au rămas două state până în 1990. Cu toate acestea au fost multe conflicte între Republica Arabă Yemen şi Republica Democrată Socialistă din Sud. Acest conflict este istoric cu caracter atât politic cât şi tribal deoarece triburile care sunt în zona de graniţă şi fac comerţ implicau ambele state. Noi ne-am bucurat foarte mult în 1990 când ne-am unificat.

Consider ca nu numai noi am fost cei care ne-am bucurat de acest eveniment, cât şi ţările arabe care ne-au şi felicitat şi care considerau această unificare un model, poate şi pentru unificarea ţărilor arabe. Din păcate, în 1990 a intervenit intrarea Iraqului lui Saddam Huseyin în Kuweit. Din acest conflict au rezultat două tabere. Au fost multe state arabe care erau împotriva acestui demers, dar cel mai afectat de acest conflict a fost Yemenul pentru că a apărut ideea că Yemenul este împotriva ţărilor din Golf. Decizia lui Saddam nu a fost mediată corect, a fost mediată greşit. Yemenul nu a fost niciodată împotriva Kuweitului, nu a susţinut intrarea Iraqului în Kuweit, deoarece Saddam a intrat dintr-o greşeală care seamănă cu ceea ce se întâmplă azi la noi.

Dar Yemenul a fost alături de Kuweit din toate punctele de vedere deoarece Kuweitul a fost o ţară care ne-a sprijinit. Revenind la acest conflict, acesta nu este neapărat de acum. Yemenul este tot timpul într-o stare de război. În Yemen există mult arsenal militar. După ce ne-am unificat în 1990, în 1994 a avut loc o încercare de împărţire a ţării la care s-au aliat toate forţele politice şi naţionale împotriva acestei manifestări. Cu toate că a fost un război împotriva zonei de Sud, a fost şi un război împotriva populaţiei, au fost multe victime. De aici şi ideea că cei din Sud au venit şi au ocupat Nordul. De asemenea, sunt şi forţe mondiale care supraveghează zona, deoarece este o zonă foarte solicitată în ceea ce priveşte transportul petrolier de la Bab-el-Mandeb, Golful Aden, Oceanul Indian şi Marea Roşie. Este o zonă importantă pentru foarte mulţi, nu doar pentru noi.

După 2010 a avut loc o revoluţie împotriva fostului regim Saleh, un regim democrat-militar. Un regim cu părţi bune, dar a făcut câteva greşeli mari ce au dus la distrugerea infrastructurii, a zonei ştiinţifice, a sărăcirii populaţiei, lipsa investiţiilor. S-a format acest grup care trebuia eliminat. Nici astăzi nu ştim dacă acest grup a fost susţinut de fostul preşedinte sau nu, cert este că în 2013 a fost distrus. A urmat o mediere, am incercat sa formăm un stat civil, fără interese ale diferitelor grupuri, să urmărim interesele populaţiei şi modalităţile prin care putem face asta. Din păcate, problemele au izbucnit, atât în nord cât şi în Sud, preşedintele şi-a dat demisia, s-a mutat în Aden, s-a definit ţara fără niciun preşedinte, fără niciun guvern… ţara a fost condusă de Dumnezeu, chiar nu ştiu cum ne conducem până în acest moment, dar, din păcate, am ajuns iar într-un război pe care îl vedeţi acum cu alianţe din Golf şi nu numai.

Care este dorinţa yemeniţilor după acest conflict?

Construcţia ţării. Să construim ţara. Să ajungem la un dialog pentru că în acest conflict mor yemeniţii, nu străinii, sunt rude, sunt fraţi care sunt în tabere diferite, mor şi se întâlnesc din păcate în familie la înmormântări. Este foarte dureros când vezi asemenea lucruri. Nimeni nu are dreptate într-un război. Nimeni din populaţia yemenită nu are de câştigat. Nu avem decât să ne aşezăm la masă, să dialogăm, să facem eforturi pentru pace şi să începem să construim ţara.

Cum comentaţi decizia statelor din Liga Arabă de a interveni pe teritoriul Yemenului?

Nu pot nici să condamn nici să sprijin această decizie. Încă nu ştiu dacă este bine sau rău, ar exista cel puţin o altă soluţie. Puteau mai bine să investească în infrastructură, sau educaţie decât să investească în război sau în distrugerea ţării.

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT