"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2017 / 27 martie

România și Republica Moldova în contextul Centenarului


Departamentul Centenar a organizat azi, la fix 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, masa rotundă cu titlul Republica Moldova în Contextul Centenarului. Mi-a revenit privilegiul și onoarea de a modera o discuție despre trecut, despre trecutul comun, despre prezent, despre ceea ce putem face. Țin să mulțumesc și pe această cale colegilor care au răspuns invitației, de a veni și a ne prezenta comunicări din aria lor de specialitate. S-au analizat aspecte ce țin de analiza istorică, de Pacea de la București din 1812, geneza problemei basarabene, de fondurile din arhive, multe încă nestudiate, despre rolul Iașiului în unirea Basarabiei cu România, despre personalitățile care au contribuit la fericitul act al unirii Basarabiei cu România, despre Basarabia între revoluția rusă și idealul statului național, Unirea Basarabiei: factorul extern, colaborarea între România și Republica Moldova în contextul european al Centenarului.

Mulțumiri celor peste 40 de studenți basarabeni prezenți la dezbatere, veniți special pentru a fi la București în această zi istorică, doamnei Secretar de Stat Otilia Sava cât și colegilor : Gheorghe Onisoru, Vlad Mischevca Mihai Gribincea Victor Negrescu, Dan Lazar, Ion Constantin, Constantin Hlihor,Răduț Bâlbîie Anatol Petrencu, Ioan Drăgan, Ion M. Ioniță.

Mai jos, câteva dintre ideile enunțate în cadrum mesei rotunde:

  • A scrie sau a conferenția despre Basarabia este o obligaţie morală a istoricilor. Această provincie a rezistat vremurilor deloc blânde sub otomani, ţarişti, sovietici în diferitele etape ale istoriei când era nevoită să-şi accepte suzeranul. Realitatea istorică dovedeşte că basarabenii şi-au păstrat limba, obiceiurile şi tradiţiile româneşti sub ocupaţie, lucru greu de realizat ţinând cont că ocupatorul acestei provincii s-a numit Imperiul Ţarist şi mai apoi Uniunea Sovietică.
  • Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România, în martie 1918, după mai bine de o sută de ani de ocupaţie rusească. În perioada următoare unirii, despre Basarabia s-au publicat numeroase studii de certă valoare ale unor reputaţi istorici: Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Ion Nistor, Alexandru Boldur dar şi memoriile unora dintre participanţii la evenimente: Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Onisifor Ghibu. Aceste studii şi memorii au abordat Basarabia dintr-o perspectivă naţională şi ştiinţifică, fundamentându-şi concluziile şi judecăţile de valoare pe date istorice incontestabile.
  • La întrebarea cine sunt românii, Dimitrie Cantemir răspunde că sunt urmașii romanilor, iar la cea despre țările locuite de români spune că ele vin de demult, fiind formate pe locul vechii Dacii. În Hronic (numită Prolegomene) ”carte” prezintă o descriere istorico-geografică ”a toată Țara Românească” care apoi s-a împărțit în Moldova, Muntenească și Ardealul” din descălecatul ei de la Traian.
  • Cele mai înalte culmi ale culturii românești au fost atinse în Moldova. Cel mai mare poet este Mihai Eminescu, cel mai mare povestitor este Ion Creangă, cel mai mare compozitor este George Enescu, cel mai mare istoric este Nicolae Iorga.
  • Unitatea națională se bazează pe origine, limbă, religie, cultură.
  • Miron Costin consideră că românii, indiferent unde ar trăi, numesc toate regiunile locuite de ei, Țara Românească
  • Grigore Ureche, scria în Letopisețul său ”de când s-a descălecat țara” că rumânii, câți să află lăcuitori de la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm se trag”;
  • Cea mai impresionantă doină este compusă de Ciprian Porumbescu, cea mai frumoasă poezie de Mihai Eminescu, cea mai bună descriere a Patriei noastre îi aparține lui M. Kogălniceanu, cea mai emoționantă odă a alcătuit-o Alexe Mateevici…
  • De la moldoveni putem învăța ce înseamnă sacrificiul pentru țară, de ce nu ne putem supăra pe țară, de ce țara trebuie să se cheme România și de ce poporul acesta, oricum s-ar numi, este și rămâne poporul român.
  • Ne putem întreba ce înseamnă, acum în preajma Centenarului ce înseamnă o sută de ani de unire…incompletă…având în vedere ce s-a întâmplat în 1940 în comparație cu un mileniu de dezunire româneacă sau unire prezentă numai în suflet. Pentru a judeca dacă Unirea e bună sau rea trebuie mai întâi s-o trăim măcar atât cât a dura dezbinarea!

Foto Petrica Mihalache (57)Foto Petrica Mihalache (60)Foto Petrica Mihalache (72)Foto Petrica Mihalache (171)

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT