"Să gândești este dificil.
De aceea majoritatea oamenilor judecă."
Carl Jung

IONUT COJOCARU

2016 / 11 ianuarie

Universitarii și Penalii


‎Prin natura lui, omul face orice pentru a scăpă, a eluda anumite norme morale, de a-și atinge obiectivul. Iar obiectivul, pentru oamenii care, chiar dacă au educație, nu au caracter se regăsește în sintagma Scopul scuză mijloacele!

plagiat

Într-o perioadă când se vorbește de scoaterea din programa școlară a limbii latine, a reducerii orelor de istorie, limba română și geografie aflăm că o adunătură de profesori universitari, din păcate de la aproape toate universitățile noastre, au girat pentru pușcăriașii cu bani! Cu alte cuvinte, s-au prostituat intelectual! Au mai făcut și ei niște bani!

Am ajuns țara în care orice adevăr nu mai surprinde. Am ajuns țara în care conștientizăm evidența, dar o ignorăm. Așa s-a ajuns ca la peste 25 de ani de la Revoluție să privim meseria de dascăl ca o meserie oarecare. Ca și cum un profesor trebuie doar să știe ce predă, sau aproximativ să mimeze că știe.

Contează moralitatea unui dascăl? Poate fi un profesor complet dacă nu întrunește mai multe calități printre care pe lângă titlul trecut în dreptul numelui său să fie sau să tindă să fie un bun pedagog, un exemplu pentru elevii sau studenții săi, o preocupare constantă pentru dobândirea cunoștințelor de către grupul căruia îi vorbește, respectul adresat celora cărora i se adresează, obiectivitatea sa, etc.

Cu siguranță, un profesor în adevăratul sens al cuvântului trebuie să fie un om dedicat. Un om preocupat de știință, un bun comunicator, un om care să lase ceva în urma sa. Câți dintre noi nu am fost atrași către anumite materii de către profesorii noștrii? Profesorii ne-au influențat gândirea, ne-au influențat alegerile, și pentru noi, cei care am ales să devenim profesori, ne dorim să călcăm pe urmele lor. Azi când cei care se vând, care încropesc părți de referate pentru a le aduna într-o lucrare cu siguranță că nu știu de exemplu că Nicolae Iorga chiar când era prim ministru venea la cursuri. Sau Gheorghe Brătianu și mulți alții. Pentru că, dincolo de activitatea politică, oamenii aveau o meserie. Se respectau în primul rând pe ei. Altfel se ajunge ca relația dintre profesor și student să aibă alte conotații.

Cei care au intrat în închisori nu pot fi bănuiți de moralitate și integritate. Așa că, nu au avut nici o mustrare de conștiință în a căuta profesori pentru a le scrie cărțile. Legal, sistemul le permite. Tot așa cum Parlamentul tolerează legea, condamnații sunt îndemnați să cumpere cărți gata scrise. Așa că nu este ilegal de a scrie o carte pentru un altul, fie el și infractor. Doctori pe munca altora au ajuns și politicienii. Am ajuns să avem prim ministru, miniștri care au copiat de la alții. Unii, în baza titlurilor au ajuns să coordoneze la rândul lor activitatea altor colegi de partid. Educația, este sistemul cel mai vitregit.

Sfidarea este apocaliptică în cazul celor arestați din afaceri cu fotbalul. Toți am auzit de-a lungul timpului cum chinuie gramatica limbii române. Unii dintre ei probabil nu au nici studii superioare dar sistemul le permite să scrie cărți științifice.

Trist pentru societate. Pentru exemplul negativ care ne este dat. Orice profesor, chiar și cei care s-au și se prostituează intelectual știu că o carte nu se scrie în câteva zile. Cu toate acestea, după lege, se pare că se poate.

Cum se poate afișa un profesor universitar în fața studenților săi, când aceștia știu că El a ajutat pușcăriași să se elibereze mai devreme. Că El, profesorul a mințit că doar a coordonat lucrările științifice și că nu ar avea nicio contribuție. Cum poate fi un exemplu pentru studenți unul care a făcut fals în acte prin garantarea cu semnătura proprie că deținutul de care s-a ocupat și-a scris cartea/cărțile, unul care pactizează cu infractorii iar apoi vine la catedră și predă lecții despre moralitate și justiție.

Chiar și capete bisericești importante au fraternizat cu infractorii tot în schimbul avantajelor pecuniare. Spre exemplu ÎPS Teodosie, mitropolitul care a trecut și pe la DNA, de-a lungul timpului. Cu domnia sa, m-am întâlnit în 2004 la o conferință despre Dialog și Toleranță, organizată la Mardin, Turcia. Erau prezenți lideri religioși de la Vatican, Istanbul, Israel, lumea islamică. Din România ÎPS Teodosie.

În scurtul dialog avut, mi-a zis că profetul Mohammed era creștin, a fost înlăturat din comunitate și apoi a înființat o religie, islamul. Observând că nu sunt de acord cu domnia sa, m-a invitat la Constanța să-mi arate documente. Curios, am fost la Constanța, dar nu am mai fost primit. Dincolo de experiența personală, nu te prezinți la o Conferință despre Dialog și Toleranță cu asemenea idei absurde.

Dan Dungaciu, Dan Pavel sau ”procurorul obiectiv” al Revoluției Române din Decembrie 1989 sunt doar câțiva dintre ”oamenii de știință” care au pactizat și ei cu infractorii. Așa cum se spune, banii nu au miros!

 

Acești profesori deontologi ar trebui reevaluați și coordonați către meserii cu aptitudinile lor. Poate reprezenta acesta un pas pentru o anumită curățare a sistemului universitar. M-aș fi așteptat ca cel puțin Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea București sau cea din Iași, prin reprezentanții săi să ne comunice ceva. Sau cel puțin să ofere scuze. Pare fi un caz pentru Comisiile de Etică, înființate tocmai pentru astfel de derapaje.

No comments so far.

LEAVE YOUR COMMENT